Noi descoperiri în situl de la Valea Stânii, Argeş: Arme, bijuterii şi obiecte ceramice, printre artefactele din epoca bronzului

Muzeul Judeţean Argeş a anunţat, miercuri, noi descoperiri arheologice făcute în situl de la Valea Stânii, comuna Ţiţeşti, cele mai vechi datând din epoca bronzului, transmite Agerpres. Printre artefactele găsite de cercetători de numără arme, bijuterii, ustensile şi numeroase obiecte ceramice.

Potrivit reprezentanţilor muzeului, cercetările arheologice desfăşurate în luna mai au avut un caracter preventiv, în contextul dezvoltării unor proiecte edilitare în cuprinsul sitului pe care cercetătorii instituţiei îl investighează de peste un deceniu.

"Pe loturi ce vor fi ocupate de noi construcţii (locuinţe, împrejmuiri, reţea utilităţi) au fost cercetate complexe arheologice din toate epocile atestate în acest sit reprezentativ al judeţului Argeş: epoca bronzului (locuinţă, gropi de provizii, gropi menajere), prima epocă a fierului (morminte de incineraţie), epoca romană (o locuinţă cu amenajare pentru foc) şi epoca medievală (o groapă de extragere a lutului). Dintre toate acestea, cel mai spectaculos s-a dovedit un mormânt tumular de incineraţie aparţinând unei necropole tracice de la finalul primei epoci a fierului (sec. VII-V a.Chr.)", se arată în comunicat.

‹ ›

Cercetătorii au descoperit sub mantaua cu un diametru de circa opt metri, alcătuită din bolovani de râu aşezaţi pe mai multe straturi suprapuse şi parţial afectată de o împrejmuire recentă, o înmormântare dublă cu inventar funerar deosebit: arme (cuţit de luptă, vârf de lance), podoabe (fibule, brăţară, pandantive, mărgele), piese de harnaşament şi ustensile (zăbală, cuţitaş) şi foarte multă ceramică.

În apropiere se afla o înmormântare simbolică de cal, unde erau depuse câteva fragmente de oase calcinate şi piese de harnaşament.

"O groapă de la marginea nordică a tumulului conţinea multe oase calcinate, probabil de animale şi fragmente de lemn ars (ofrande pentru defuncţi sau resturile ospăţului funerar). Datarea preliminară a mormântului corespunde finalului sec. VI a.Chr., o epocă în care geţii îşi fac intrarea în istorie prin atestarea lor de către Herodot", mai menţionează sursa citată.

Situl funerar, în care au fost descoperiţi până acum 32 de tumuli, a fost investigat sistematic de Muzeul Judeţean Argeş începând cu anul 2014 şi a beneficiat de finanţări importante din partea Ministerului Culturii.

Se estimează reluarea cercetărilor în luna iunie, materialele arheologice descoperite fiind între timp supuse procedurilor de restaurare şi conservare, precum şi unui set complex de analize interdisciplinare.

La cercetări au participat arheologii dr. Dragoş Măndescu (responsabil ştiinţific, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie şi membru al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor), dr. Ion Dumitrescu şi dr. Ioan Andi Piţigoi, fotograful Dan Răcăşanu, precum şi restauratorii dr. Ancuţa Pungoi şi Cristi Deliu.