China ar învinge armata SUA într-un război pentru Taiwan, potrivit unei evaluări ultrasecrete a guvernului american, citată de publicația britanică The Telegraph. Dependanța SUA de arme costisitoare și sofisticate o lasă vulnerabilă în fața capacității Chinei de a produce în masă sisteme mai ieftine, în număr copleșitor, se avertizează în documentul strict secret „Overmatch Brief”.
Un oficial de securitate națională din administrația lui Joe Biden, care a analizat documentul, ar fi rămas șocat când a realizat că regimul de la Beijingul avea „răspuns după răspuns” pentru „fiecare truc pe care îl aveam în mânecă”, a relatat The New York Times.
Pierderea Taiwanului, principalul bastion al SUA împotriva puterii chineze în Pacificul de Vest, ar reprezenta o lovitură strategică și simbolică severă pentru guvernul american, pe plan internațional.
Cel mai avansat portavion american, USS Gerald R. Ford – trimis recent în Caraibe pentru operațiunea lui Donald Trump împotriva traficanților de droguri – este adesea distrus în simulările de război prezentate în document.
Nava de 13 miliarde de dolari, intrată în serviciu în 2022 după ani de întârzieri, este vulnerabilă atacurilor din partea submarinelor diesel-electrice și arsenalului Chinei de aproximativ 600 de rachete hipersonice, capabile să atingă de cinci ori viteza sunetului.
China și-a prezentat rachetele YJ-17, capabile să distrugă nave și estimate a atinge de opt ori viteza sunetului, la o paradă militară în septembrie.
Cu toate acestea, Pentagonul plănuiește să construiască încă nouă portavioane din clasa Ford, deși nu a desfășurat încă nicio rachetă hipersonică.
Jocurile de război arată slăbiciunea americanilor
Eric Gomez, cercetător la Taiwan Security Monitor, a spus că rezultatul final era neclar când a participat la un joc de război privind un conflict pentru Taiwan, dar a remarcat că SUA sufereau pierderi grele.
„SUA pierd foarte multe nave în acest proces. O mulțime de F-35 și alte aeronave tactice din teatru sunt degradate destul de rapid”, a declarat el pentru The Telegraph.
„Cred că prețul ridicat al acestor pierderi a fost cu adevărat tulburător când am făcut rezumatele post-acțiune și am realizat: «Bine, voi ați pierdut peste 100 de aeronave de generația a cincea, mai multe distrugătoare, câteva submarine, câteva portavioane». Este genul de reacție: «vai de mine, am pierdut o mulțime de lucruri»”.
Anul trecut, Pete Hegseth, secretarul apărării, a afirmat că „pierdem de fiecare dată” în jocurile de război ale Pentagonului împotriva Chinei și a prezis că rachetele hipersonice ale acesteia ar putea distruge portavioane în câteva minute.
China și-a extins semnificativ arsenalul de rachete cu rază scurtă, medie și intermediară, ceea ce înseamnă că ar putea distruge multe dintre sistemele avansate americane cu mult înainte ca acestea să ajungă în Taiwan.
Între timp, „cei mari cinci” din industria americană de apărare – un număr care s-a redus de zece ori față de anii 1990 – continuă să vândă guvernului SUA versiuni tot mai scumpe ale acelorași nave, avioane și rachete, potrivit The New York Times.
Oficialii din domeniul apărării au realizat că SUA este vulnerabilă deoarece aceste arme complexe nu pot fi produse în masă, în urma unor conflicte recente, inclusiv războiul Rusia-Ucraina, care au demonstrat capacitatea devastatoare a armelor relativ ieftine, precum dronele.
Congresul a alocat aproximativ un miliard de dolaripentru producerea a 340.000 de drone mici în următorii doi ani.
Trump l-a numit pe Dan Driscoll, șeful forțelor armate americane, „omul său pentru drone”, responsabil cu modernizarea tehnologiei depășite a SUA și contracararea eforturilor adversarilor în domeniu.
Totuși, SUA rămâne în urmă față de adversarii săi, iar experți au declarat, anterior, pentru The Telegraph, că guvernul american nu poate concura la costuri cu state precum China, unde forța de muncă este mai ieftină și reglementările mai relaxate.
O schimbare decisivă în politica SUA ar necesita probabil investiții substanțiale, însă cheltuielile de apărare se află la cel mai scăzut nivel din ultimele aproximativ opt decenii, în jur de 3,4% din PIB.
Armata SUA are nevoie de investiții substanțiale
Jake Sullivan, fost consilier pentru securitate națională, a avertizat că SUA ar rămâne rapid fără muniție esențială, precum obuzele de artilerie, într-un război cu China.
Evaluările interne ale Pentagonului arată că China depășește cu mult SUA în arsenalul său de aproape toate rachetele de croazieră și balistice. Ambele superputeri mențin un stoc de aproximativ 400 de rachete balistice intercontinentale (ICBM).
SUA ar fi consumat aproximativ un sfert din interceptoarele sale de rachete de mare altitudine pentru a apăra Israelul împotriva atacurilor iraniene desfășurat timp de 12 zile în luna iunie a acestui an.
În plus, Volt Typhoon, organizația chineză de hackeri sponsorizată de regimul de la Beijing a instalat malware în rețele informatice critice ale sistemelor energetice, de comunicații și ale rețelelor de apă pentru bazele militare americane.
Această amenințare de securitate, pe care oficialii americani au avut dificultăți în a o depista, ar putea paraliza capacitatea armatei de a mobiliza forțe și armament în cazul izbucnirii unui război în Pacific.
China nu a exclus cucerirea prin forță a insulei
Xi Jinping, liderul chinez, susține că preluarea Taiwanului este o „inevitabilitate istorică” și a ordonat armatei sale să fie pregătită să cucerească insula până în 2027.
Cu toate acestea, se crede că nu va acționa decât dacă China obține un avantaj militar atât de covârșitor încât să fie practic sigură că poate lua insula. Un eșec ar reprezenta o umilință care probabil i-ar pune capăt celor 13 ani de conducere.
SUA nu are relații diplomatice oficiale cu Taiwanul și, din anii 1970, a urmat o politică de „ambiguitate strategică”, evitând să spună explicit dacă ar apăra militar insula.
Totuși, încă din perioada lui Dwight D. Eisenhower, SUA au privit insula ca pe un important obstacol împotriva expansionismului chinez, iar guvernul american este obligat prin lege să ofere arme pentru ca Taiwanul să se poată apăra.
Trump a menținut politica de „ambiguitate strategică”, deși s-a plâns de costul protejării Taiwanului, în stilul său tranzacțional caracteristic.
„Cred că Taiwanul ar trebui să ne plătească pentru apărare. Știi, nu suntem diferiți de o companie de asigurări. Taiwanul nu ne dă nimic”, a spus el, anul trecut.
El a remarcat apoi că Taiwanul se află la o distanță scurtă de coasta Chinei, comparativ cu mii de mile de SUA, ceea ce îi conferă Chinei „un mic avantaj”.
„Taiwanul este lucrul pe care Xi Jinping și-l dorește cel mai mult”, a adăugat el.
În strategia de securitate națională a administrației Trump, publicată săptămâna trecută, se afirmă că insula este importantă pentru economia SUA deoarece o treime din transportul maritim mondial trece prin Marea Chinei de Sud.
Prioritatea SUA este păstrarea „supremației militare” în raport cu China, astfel încât Xi Jinping să rămână reticent în a lansa un atac. Conform documentului citat, armata SUA nu prea mai deține de ceva timp această supremație în raport cu cea chineză.
China și SUA au lansat o cursă frenetică a înarmării în ultima perioadă. Fiecare dintre cele două puteri vrea să o oprească pe cealaltă din a obține un avantaj decisiv - Dacă China devine prea puternică, ambițiile sale imperialiste ar putea fi puse în aplicare, iar dacă raportul va favoriza prea mult SUA, China se va simți reticentă să atace.
În ianuarie, The Telegraph a relatat că China a construit barje de tip D-Day care ar putea fi folosite pentru a ocoli plajele Taiwanului și pentru a deschide multiple fronturi pentru tancuri într-o invazie amfibie.
Ştiri video recomandate
