Uniunea Europeană a decis să aplice o întârziere de 24 de ore la publicarea unor imagini furnizate de sateliții Sentinel-1 și Sentinel-2, în urma unei solicitări venite din partea Statelor Unite, relatează SpaceNews.
Solicitarea SUA a fost formulată în contextul în care americanii și-au exprimat îngrijorarea că datele obținute de sateliții de observare a Pământului ar putea reprezenta un risc pentru securitate pentru operațiunile lor în zona Golfului.
Noua decizie a Consiliului Uniunii Europene obligă Comisia Europeană să aplice întârzierea pentru "o zonă geografică specifică din Golful Oman".
O anexă a deciziei definește aria vizată prin intermediul a cinci seturi de coordonate geografice (latitudine și longitudine).
Acestea acoperă rutele maritime către și dinspre Strâmtoarea Ormuz, al cărei control și-l dispută SUA și Iranul.
Kaja Kallas a semnat decizia care obligă Comisia Europeană să întârzie publicarea imaginilor Copernicus
SpaceNews a consultat o copie a deciziei de amânare a publicării imaginilor, datată 13 iulie 2026 și semnată de Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei UE și șefă a Consiliul Afaceri Externe.
Consiliul Afaceri Externe este parte a Consiliului Uniunii Europene, iar Kallas a semnat decizia în calitate de președintă a acestei din urmă structuri.
Existența și adoptarea deciziei au fost confirmate și într-un document al Consiliului Uniunii Europene din 20 iulie.
Măsura reprezintă o excepție de la politica obișnuită a programului Copernicus privind accesul liber și gratuit la date.
Copernicus este programul Uniunii Europene de observare a Pământului, care operează constelația de sateliți Sentinel.
SpaneNews notează că hotărârea Consiliului complică demersurile companiilor din domeniul observației Pământului de a poziționa Europa drept o alternativă la Statele Unite, prin oferirea de acces nerestricționat la imagini satelitare.
La începutul lunii martie, la scurt timp după izbucnirea conflictului militar direct dintre Statele Unite și Iran, compania Planet a introdus o întârziere de 96 de ore pentru publicarea noilor imagini din regiune.
În aprilie, compania și-a informat clienții că va suspenda pe perioadă nedeterminată distribuirea imaginilor din zonă, în urma unei solicitări din partea Guvernului SUA.
Și compania Vantor, cunoscută anterior sub numele de Maxar, a impus restricții similare.
Atractivitatea serviciilor europene prin satelit a crescut după ce a început războiul din Iran
În luna mai, companii europene specializate în observarea Pământului au declarat pentru SpaceNews că atrag noi clienți din rândurile traderilor internaționali de energie, companiilor de asigurări, operatorilor din transportul maritim și organizațiilor media.
Acești clienți se bazau pe imaginile comerciale din satelit pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz, însă companiile americane au încetat să mai distribuie imagini cu Iranul și cu zona extinsă afectată de conflictul din Golf.
„Vestea bună este că, în Europa, avem Copernicus, care a continuat să funcționeze fără nicio restricție”, declara la momentul respectiv Antoine Rostand, președinte și cofondator al companiei franceze de analiză de mediu Kayrros.
Întrebat dacă astfel de restricții au mai fost impuse în trecut asupra distribuirii datelor Copernicus, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a invocat excepțiile de securitate prevăzute în politica programului.
„Programul Copernicus funcționează pe baza unei politici de acces liber și gratuit la date, ceea ce garantează disponibilitatea imaginilor satelitare pentru utilizatorii din întreaga lume, în conformitate cu reglementările aplicabile și cu considerentele operaționale.
Totuși, sunt permise limitări ale acestei politici din motive de securitate”, a spus purtătorul de cuvânt.
„Este o măsură tehnică menită să protejeze împotriva unor posibile riscuri de securitate. Este o practică obișnuită, aplicată și de numeroși alți operatori de sateliți”, a adăugat el.
SUA au cerut întârzierea imaginilor Copernicus printr-un demers diplomatic
Potrivit deciziei din 13 iulie, autoritățile americane au transmis solicitarea prin intermediul unui demers diplomatic, pe 26 mai.
Cererea a fost formulată în cadrul Arhitecturii de răspuns la amenințările spațiale a Uniunii Europene (EU Space Threat Response Architecture).
Acesta este un mecanism care permite Consiliului UE să emită instrucțiuni de securitate ce pot afecta funcționarea sistemelor spațiale europene.
Consiliul a apreciat că întârzierea este necesară pentru a împiedica utilizarea produselor Copernicus de către orice stat terț sau actor nestatal într-un mod care ar putea amenința interesele Uniunii Europene, ale statelor membre sau ale aliaților acestora din regiune.
Decizia nu precizează data la care întârzierea a intrat în vigoare, nici perioada de timp în care va fi menținută și nici momentul la care va fi reanalizată.
