Această masă era, de fapt, o placă onorifică emisă în timpul dinastiei Qing, însă Xu, un bărbat din provincia Anhui din China, nu știa acest lucru, deși el și familia sa mâncaseră pe ea de nenumărate ori.
Povestea a devenit virală pe rețelele sociale din China, iar Xu a explicat pe versiunea chineză a TikTok că nu acordase niciodată atenție plăcii.
Părinții săi fuseseră impresionați de rezistența lemnului și o transformaseră într-o masă, în locuința lor din această zonă rurală a Chinei.
„Diplomă” pentru promovarea examenelor imperiale
Vopsită în roșu, placa avea sculptate două caractere chinezești – „Yuan Gong” – evidențiate cu vopsea aurie. Într-o zi, din curiozitate, Xu a decis să afle ce înseamnă aceste caractere. Astfel a descoperit că placa era, de fapt, o „placă de onoare”, oferită stră-străbunicului său, Xu Yunli, ca semn de recunoaștere după promovarea examenelor imperiale.
Originar din perioada dinastiei Tang, în secolul al VII-lea, examenul de stat pentru accesul în administrația imperială a fost păstrat de toate dinastiile care au urmat. Acest sistem extrem de riguros de evaluare le oferea, uneori, și oamenilor de rând șansa de a depăși barierele sociale și de a ocupa funcții importante în administrația imperiului, bazate pe merit și competență.
Expresia „Yuan Gong” poate fi tradusă aproximativ prin „talent prezentat împăratului” și arată că Xu Yunli s-a clasat pe locul al șaselea la examenul imperial în anul respectiv.
„Nu mi-am imaginat niciodată că masa pe care familia noastră a folosit-o zeci de ani era, de fapt, dovada performanțelor academice ale stră-străbunicului meu”, a scris Xu.
Astfel de plăci de onoare erau expuse în mod tradițional deasupra intrării în locuință, în templele dedicate strămoșilor sau lângă morminte, reprezentând simboluri durabile ale succesului academic și ale prestigiului familiei, notează South China Morning Post.
„Cunosc o familie care a folosit o placă asemănătoare pe post de gard pentru porci”
În multe țări, un astfel de obiect cu valoare istorică ar deveni proprietatea statului. Însă legislația chineză prevede că relicvele istorice de importanță națională pot rămâne proprietatea familiilor dacă au fost transmise prin moștenire legală.
Xu spune că nu intenționează niciodată să se despartă de această moștenire a strămoșului său și plănuiește să strângă bani pentru restaurarea lacului roșu și a inscripțiilor aurii de pe placă.
Povestea a adunat aproximativ 10 milioane de vizualizări pe rețelele sociale, iar publicația care a relatat cazul a prezentat și câteva dintre comentariile utilizatorilor.
„Cunosc o familie care a folosit o placă asemănătoare pe post de gard pentru porci. Abia mai târziu și-au dat seama de valoarea ei și au pus-o din nou la loc de cinste”, a scris unul dintre internauți.
Dinastia Qing (scrisă și Ch'ing) a fost ultima dinastie imperială a Chinei și a domnit între 1644 și 1912.
