Uniunea Europeană va juca un rol esențial în deblocarea unuia dintre cele mai lungi conflicte înghețate de pe continent. Blocul european l-a numit pe Raffaele Fitto, vicepreședinte al Comisiei, să conducă eforturile de a rezolva problema Ciprului, relatează Euractiv.
La fel ca în trecut, obiectivul UE de a reunifica insula mediteraneană ar putea să se izbească de realitatea extrem de complexă din țară.
„Președinta Comisiei l-a însărcinat pe Fitto să lucreze și să contribuie la procesul de pace în cadrul ONU, în cooperare strânsă cu trimisul special al secretarului general al ONU în Cipru, Maria Angela Holguin Cuellar”, a declarat un oficial UE.
Situația politică dificilă a Ciprului
Insula Cipru este divizată din 1974, când Turcia a invadat și ocupat partea de nord a teritoriului. Invazia turcească a venit drept consecință la încercarea regimului militar din Grecia de a forța o unificare politică cu Ciprul prin intermediul unei lovituri de stat.
Ciprul s-a alăturat Uniunii Europene în 2004, în ciuda divizării administrativ-politice. Din punct de vedere juridic, întreaga insulă face parte din bloc, însă aplicarea legii europene este suspendată în părțile care nu sunt controlate de guvernul democratic de la Nicosia.
Noi eforturi
Reluarea negocierilor este așteptată în curând, toate părțile recunoscând existența unei oportunități după ce UE a recunoscut oficial rolul Turciei în arhitectura europeană de apărare și securitate.
Drumul nu este, însă, lipsit de obstacole, pentru că Ciprul continuă să blocheze participarea deplină a Turciei la programul SAFE.
Una dintre principalele sarcini ale lui Fitto va fi consolidarea încrederii între toate părțile implicate, inclusiv comunitățile greco-cipriotă și turco-cipriotă.
Un diplomat al UE a declarat că Fitto este o alegere potrivită, deoarece Italia a întreținut în mod tradițional relații bune cu Turcia.
El a fost primit cu răceală, însă, de turco-ciprioți, care au descris numirea sa drept „unilaterală și nelegitimă” și i-au pus la îndoială imparțialitatea.
„Această numire, făcută fără acordul părții turco-cipriote, este un gest provocator care scoate din nou la iveală poziția părtinitoare a Uniunii Europene în problema cipriotă”, se arată într-un comunicat.
Turcia a adoptat un ton mai moderat, descriind numirea drept o chestiune internă a UE, dar cerându-i lui Fitto să schimbe ceea ce regimul de la Ankara consideră a fi „poziția părtinitoare” a blocului european.
La Nicosia, un oficial guvernamental a salutat numirea lui Fitto și a precizat că, spre deosebire de predecesorul său, Johannes Hahn, acesta este comisar european în funcție, ceea ce conferă deciziei Ursulei von der Leyen o greutate politică importantă.
Grup de lucru
Ciprul dorește ca Fitto să se asigure că subiecte precum economia, sistemul de protecție socială și drepturile de proprietate, în condițiile în care sute de mii de persoane au fost strămutate după invazia din 1974, vor fi incluse în orice viitor acord, în conformitate cu acquis-ul UE, adică ansamblul tratatelor și legislației europene.
Fitto va avea nevoie de sprijinul unui grup tehnic de lucru, a declarat un oficial al guvernului cipriot. Deși au existat mai multe încercări de reunificare a insulei, niciuna nu a produs rezultate concrete.
Negocierile sunt așteptate să se desfășoare în formatul „5+1”, cu participarea greco-ciprioților, turco-ciprioților, celor trei puteri garante, Grecia, Turcia și Regatul Unit, precum și a ONU.
Misiunea lui Fitto ar putea deveni și mai dificilă, deoarece UE a susținut în mod constant crearea pe insulă a unei federații bizonale și bicomunitare, cu un singur stat, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Turcia, în schimb, a susținut tot mai des o soluție bazată pe existența a două state.
