”În privința salariului minim european, simt nevoia să fac câteva precizări. În primul rând, la nivel european, este vorba despre o dezbatere și este un proces în curs, în care țările își exprimă variantele de abordare ale salariului minim.
În România, știți că anul trecut, pentru prima dată, salariul minim a rezultat dintr-un dialog social și a fost calculat în baza unor indicatori obiectivi, astfel încât să crească și salariul, dar să fie și susținut de economie. Același lucru ne propunem și pe viitor. Dar, în plus față se asta, ne dorim o variantă predictibilă, adică să nu fie nevoie ca în fiecare an să venim cu un HG în urma dialogului social, să decidem indicatorii pe care îi luăm în calcul, ci să venim cu un act normativ, care să spună că, în România, salariul minim va avea următorii indicatori la bază. Astfel încât și mediul economic să cunoască din timp ce salarii trebuie să plătească și oamenii să aibă predictibilitatea creșterii veniturilor lor.
Eu, ca ministru, sunt îngrijorată în momentul de față de numărul mare de angajați, mai ales în sectorul privat, plătiți cu salariul minim și consider cu tărie că această discuție trebuie să fie una permanentă, temeinică, astfel încât să găsim acea variantă de salariu minim care să fie atractivă și pentru angajatori, ca să nu mai apeleze la forme de plată la gri, cu tot felul de stimulente pe lângă salariul minim pentru angajați pentru că, în felul acesta, îi privează de contribuția la pensiile de care vor beneficia atunci când vor ieși la pensie și în același timp și pentru angajați, pentru a le crește calitatea vieții.
