Într-un supermarket din Moscova, iaurturile sunt disponibile din abundenţă la raionul pentru lactate, contrazicând imaginile cu rafturi goale vizibile în mai multe magazine din capitală după anunţul embargoului alimentar rus asupra produselor europene, însă unele au depăşit cu mult data de expirare.
"Managerul ne-a cerut să nu lăsm niciun raft gol, dar, cum nu mai primim nici iaurturi europene şi nici americane, suntem nevoiţi să trişăm", explică Kristina, responsabil de raion în supermarketul din Moscova, scrie AFP.
"Dacă un client cumpără un iaurt expirat, îi atragem atenţia la casă, iar el merge să ia unul proaspăt", asigură Kristina.
De la începutul lunii august, când a intrat în vigoare embargoul alimentar decis de Moscova asupra produselor din ţările care au aprobat sancţiuni împotriva Rusiei pentru rolul în conflictul ucrainean, coşul de cumpărături al cetăţenilor ruşi s-a schimbat, spune, la rândul său, Veronika, o clientă în vârstă de 40 de ani.
Brânzeturile franţuzeşti pe care obişnuia să le cumpere au dispărut din magazine şi au fost înlocuite de mărcile ruse. "M-am obişnuit acum şi mă mulţumesc cu produsele locale, întrucât îmi ajut ţara", adaugă ea.
Pavel Şinski, directorul Camerei de Comerţ şi industrie franco-rusă, spune că "sancţiunile reflectă în primul rând o stare de spirit: Rusia vrea să arate că se poate descurca singură, că nu are nevoie de Europa".
Embargoul alimentar impus de Moscova a avut însă "impact maxim asupra companiilor străine care nu şi-au localizat producţia în Rusia", a notat Şinski.
În consecinţă, mai multe dintre aceste companii au fost nevoite să părăsească piaţa rusă odată cu intrarea în vigoare a embargoului, asemenea grupului francez Bongrain, ale cărui brânzeturi au fost interzise, sau grupului Rougie, care livra marilor restaurante ruse fois gras, aflat însă acum pe lista produselor interzise.
În schimb, alte companii, cum ar fi La Maree, primul importator rus de peşte şi fructe de mare pentru piaţa din Rusia, au reuşit să limiteze pagubele prin înlocuirea producătorilor europeni şi americani cu firme sud-americane şi asiatice. "Ţinând cont de faptul că avem contracte în 25 de ţări, am reuşit să ne reorientăm rapid pentru a acoperi golul apărut în urma embargoului", explică Azamat Iossupov, director executiv al companiei La Maree.
Astfel, stridiile franţuzeşti, unde importurile ajungeau la 10 tone pe săptămână înaintea embargoului, au fost înlocuite de stridiile din Vladivostok şi Sahalin, din Extremul Orient rus. Iar faimosul crab din Kamceatka, cumpărat înainte din Norvegia, a revenit în atenţia producătorilor locali.
"Se observă însă o creştere a preţurilor, întrucât reorientarea spre o nouă piaţă necesită altă logistică şi costuri de transport mai ridicate", explică Azamat Iossupov, adugând că devalorizarea rublei în faţa dolarului a contribuit, de asemenea, la creşterea preţurilor.
O altă problemă este însă capacitatea de aprovizionare a noilor producători, care nu se ridică întotdeauna la înălţimea aşteptărilor companiilor. Mai mult, această schimbare a strategiei poate fi însoţită de o scădere a calităţii produselor, ceea ce provoacă temeri în rândul a numeroşi producători.
