Institutul pentru Politici Publice (IPP) susţine că legea privind darea în plată nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale vulnerabile, ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane şi solicită Guvernului constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale.
Potrivit unui studiu al IPP transmis, joi, Agerpres, 'în România nu a existat o politică publică strategică în domeniul locuirii, iar măsura adoptată marţi de deputaţii din Comisia juridică nu numai că nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din această perspectivă (familiile tinere), ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane care au credite garantate cu imobile, dacă aceştia ar opta pentru darea în plată a casei către bancă, imediat după adoptarea legii'.
Potrivit IPP, media creditului ipotecar pentru achiziţia unei locuinţe în România este de 37.000 euro, o valoare de aproape şapte ori mai mică decât plafonul prevăzut de noua variantă a proiectului de lege.
'Studiul mai arată că adevăraţii beneficiari ai legii şi ai noului plafon de 250.000 de euro prevăzut de lege sunt o minoritate de 1.500 de clienţi care au credite de peste un milion de lei, garantate cu proprietăţi achiziţionate în perioada de boom imobiliar şi pentru care, în acest moment, este mai profitabil să scape de aceste investiţii nefericite decât să îşi achite datoriile către bănci. (...) Statul nu este pregătit să răspundă unui număr de cazuri sociale care, după ce dau în plată casa la bancă, nu mai au unde locui', precizează IPP.
IPP arată că, pentru comparaţie, 'programul ANL (una dintre puţinele măsuri de politică publică de locuire de după '90 gestionate de Guvern) a construit din 2001 şi până în prezent 37.000 de locuinţe - de trei ori mai puţin decât necesarul de locuinţe dacă toţi românii cu credite la bănci pentru care nu mai este 'profitabil' să plătească creditul ar da casele înapoi şi ar căuta soluţii de chirie mai ieftină decât rata la credit'.
Studiul IPP relevă şi faptul că 'proiectul de lege, care pretinde în mod nejustificat în expunerea de motive că reprezintă transpunerea Directivei 17/2014, este criticat dur de Comisia Europeană, care notează în Raportul de ţară al României pe 2016 că legea ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum şi asupra încrederii consumatorilor şi a investitorilor'.
IPP solicită Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să constituie un grup de lucru, având în vedere că 'România este probabil singurul stat din Uniunea Europeană care nu are o strategie naţională de locuire'.
'Solicităm Camerei Deputaţilor să publice de urgenţă textul de lege în forma adoptată de Comisia juridică marţi, pentru ca opinia publică să fie informată asupra prevederilor finale ale legii care, odată adoptată, va genera efecte puternice atât pentru stabilitatea economică, cât şi pentru cei care vor dori de acum înainte să acceseze un credit pentru a cumpăra o locuinţă', se mai arată în comunicat.
