Praful de pe stradă, noxele de la centrale termice, traficul, şantierele neprotejate, toate devin surse de pulberi în aer. Iar cu cât sunt mai mici, cu atât sunt mai periculoase.
Anul trecut, la staţia de măsurare a calităţii aerului de pe bulevardul Mihai Bravu au fost înregistrate valori la dioxidul de azot cu 50% mai mari decât limita tolerată de organism.
Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii desfăşurat între 2008 şi 2011, un bucureştean ar trăi cu peste 22 de luni în plus dacă ar respira aerul din Stockholm - şi asta numai în ceea ce priveşte nivelul de particule fine.
Conform statisticilor Ministerului Mediului, bucureştenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe kilometru pătrat.
