Antena 3 CNN Actualitate Inedit Ritualul funerar straniu ţinut de românce în săptămânile de după Paşte

Ritualul funerar straniu ţinut de românce în săptămânile de după Paşte

Un ritual funerar straniu persistă încă în România şi este practicat în a doua sau a treia săptămână de la Paşte.

Ritualul funerar straniu ţinut de românce în săptămânile de după Paşte
Sursa foto: Facbook Sorin Mazilescu
de Alexandra Dima    |    02 Mai 2023   •   14:58

Obiceiul Caloianului presupune un întreg ritual de îngropare a unui mic idol de lut, care ulterior e dezgropat.

Caloianul (în greacă kalos - frumos și Iani - Ioan) se ţine îndeosebi în Muntenia şi în Dobrogea şi are loc într-o marţi din a doua sau a treia săptămână de după Paşte, potrivit cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu. 

Păpuşa de lut cu o căciulă de ou roşu

La ritual iau parte mai multe fete care se strâng la un loc şi se împart, după vârstă, în două sau mai multe cete, fiecare cu câte o o conducătoare.

„Fetele fac o păpuşă de lut (folcloristul Ion Aurel Candrea a demonstrat într-un studiu că originea numelui Caloian vine din slavul kale care înseamnă argilă, lut) un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate şi flori, iar pe cap îi pun drept căciulă o coajă de ou roşu, oul înroşit fiind un străvechi simbol al (Re-) Învierii, al Soarelui care răsare în fiecare dimineaţă. În unele sate, micul idol de lut este îmbrăcat în straie ţărăneşți, cu opincuţe şi căciuliţă. Păpuşa se numeşte Calian, Caloian sau Scaloian”, explică Mazilescu pe pagina sa de Facebook.

Caloianul este pus apoi într-un sicriu mic, bine încleiat (că să plutească pe apă), sau pe o scândură. În jurul lui, fetele pun coji de ouă roşii, păstrate de la Paşte, dar și flori, între care predomină busuiocul, apoi îl îngroapă pe câmp, printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe malul vreunei ape ori într-un alt loc ascuns.

„Înainte de înmormântare, una dintre fete se face preot, altă dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă în vârf, înaintea popii, şi iarăşi una sau două fete duc sicriul ori scândura cu Caloianul. În urmă cortegiului vin celelalte fete, cu lumânări aprinse, bocind:

Caloiene, Ene,

Caloiene, Ene!

Cum ne curg lacrimile

Să curgă şi ploile,

Zilele şi nopţile,

Să umple şanţurile,

Să crească legumile

Şi toate ierburile!”, explică Sorin Mazilescu.

Fete care au fraţi, surori ori părinţi care le-au murit îi plâng pe răposați.

După înmormântarea Caloianului, micului idol i se face o pomană, ritual în care este bocit din nou.

La trei zile de la înmormântarea Caloianului are loc un alt ritual, de dezgropare

După trei zile de la înmormântare (în a două sau a treia joi după Paşte, ori în ziua de Paparude) fetele se strâng din nou și merg la locul în care au înhumat Caloianul, îl dezgroapă şi-l bocesc din nou. 

×
Subiecte în articol: caloian
Parteneri
SUA au dislocat în România cel mai nou sistem antidronă
x close