EXCLUSIV ANTENA3.RO E martie. E soare. E veselie. Mărţişoarele zac cu sutele pe tarabă. Florile la chioşcuri şi în magazine, de asemenea. Violenţa intrafamilială atârnă şi ea, la fel de des, în vieţile unora dintre noi. Se cultivă o dată cu fiecare anotimp, nu are limită şi nici explicaţie. Ne confruntăm cu ea zilnic. Femeile sunt expuse din ce în ce mai des violenţei intrafamiliale, în care sunt agresate verbal şi fizic de către soţii, taţii, bărbaţii cu care acestea convieţuiesc.
Cauzele pentru care bătăile, înjurăturile şi alte meniuri de violenţă intrafamilială intervin în viaţa noastră, pot fi variate, la fel ca şi motivele pentru care femeile nu părăsesc agresorul. Angela Chirvăsuţă, ofiţer specialist în cadrul Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii (ICPC) din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) explică pentru Antena3.ro ce determină apariţia violenţei intrafamiliale în general şi cum poate femeia să fie educată pentru a evita astfel de cazuri.
"Cauza principală pentru care au loc violenţele în familie o reprezintă gândirea patriarhală din societatea românească şi conform căreia bărbaţii sunt obligaţi să aducă banii în casă, iar femeile să aibă grijă de locuinţă şi de copii. Aici intervine asocierea femeii cu docilitatea şi cu supunerea", explică Angela Chirvăsuţă pentru Antena3.ro.
"Femeia este educată din familie să-i facă pe plac soţului"
O altă cauză care accentuează violenţa intrafamilială este gelozia, dar şi sărăcia, stările conflictuale de infidelitate închipuită sau tulburările psihice ale agresorului, cele din urmă în limită de 10% faţă de celalalte. De asemenea, unii bărbaţi asociază dragostea cu intervenţia brutal-educativă, de exemplu în cazul copiiilor care sunt bătuţi de taţi pentru a le corecta comportamentul sau cu violenţa sexuală, în cazul în care soţia pleacă de acasă, iar acolo rămâne fata, care nu numai că se ocupă de familie, dar ajunge să ia locul soţiei şi pe plan sexual.
"Femeia este educată din familie să-i facă pe plac soţului, pentru că femeia faţă de bărbat are un grad de emotivitate mai mare şi rar se întâmplă ca ea să devină agresoare. Femeia are mai mult latura de a-şi proteja copiii şi casa şi o adaptabilitate mai mare în general", adaugă ofiţerul specialist pentru Antena3.ro.
Deşi femeile sunt expuse actelor de violenţă verbală şi nonverbală, în 97% dintre cazuri de către bărbaţi, fie ei soţi sau alţi membri ai familiei, acestea nu depun plângere împotriva agresorului şi nici nu îl părăsesc pe acesta. Angela Chirvăsuţă de la Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii explică pentru Antena3.ro că este vorba atât de frica victimei pentru o ulterioară agresiune din partea abuzatorului, dar şi de faptul că în România numărul de adăposturi sociale este mic.
"În primul rând, victimele violenţei intrafamiliale dezvoltă un sentiment de teamă faţă de agresor, dacă ar fi să depună plângere împotriva lui. În acelaşi timp, dacă femeia victimă ar fi nevoită să plece de lângă acesta, intervine imposibilitatea de se întreţine singură din punct de vedere material. Mai intră în discuţie ataşamentul femeii faţă de agresor, credinţa în promisiunile lui de a se schimba şi sfaturile greşite pe care le primeşte din partea altora. O femeie nu trebuie în zilele noastre să mai stea cu soţul ei doar pentru a avea un tată pentru copilul ei", detaliază Chirvăsuţă pentru Antena3.ro.
În ţara noastră sunt 55 de adăposturi, dintre care 29 publice, 14 în parteneriat publico-privat şi 12 private, cu o capacitate totală de 500 de locuri pentru victimele adulte însoţite de copiii lor.
Potenţialul agresor: se implică rapid în relaţie, controlează victima, utilizează forţa când face sex
În momentul în care în viaţa unei femei apare un bărbat, aceasta trebuie să-şi dea seama de la început dacă el este sau nu un gentleman, din primele semne pe care i le transmite sau din primele întâlniri.
Din punct de vedere criminologic, persoana care se implică uşor într-o relaţie şi care susţine că nu a mai iubit până la momentul respectiv pe nimeni şi care grăbeşte firul unei relaţii, prin căsătorie sau mutare împreună cu partenerul, poate fi un posibil agresor.
"Gelozie, posesivitate, vizite neaşteptate la domiciliul sau la locul de muncă al victimei, aşa s-ar putea caracteriza un potenţial agresor. In aceeaşi categorie intră şi cei cărora le place să controleze mereu victima, unde se află şi cu cine, în momentul în care se mută împreună şi pun banii la comun, bărbatul are pretenţia ca femeia să-i ceară voie să poată utiliza finanţele casei", explică ofiţerul specialist de la ICPC pentru Antena3.ro.
De asemenea, bărbatul care are pretenţia ca femeia să-i ghiceasă gândurile şi să ştie mereu ce îşi doreşte el, poate fi considerat un agresor, după cum mai spune ofiţerul pentru Antena3.ro.
"Un probabil abuzator poate să-i ceară soţiei să întrerupă legăturile cu familia sau cu prietenii acesteia, el poate să creadă mereu despre sine că lumea are ceva cu el sau nu-i permite partenerei de viaţă să aibă serviciu sau să plece undeva. Mai pot interveni şantajul sentimental, utilizarea forţei când face sex cu partenera sau oscilaţiile emoţionale", spune Angela Chirvăsuţă pentru Antena3.ro
"Nu violenţa este forma prin care este recunoscută masculinitatea unui bărbat"
Societatea în care trăim s-a schimbat mult faţă de cum era în urmă cu zeci de ani şi continuă să sufere modificări pe zi şi anotimp ce trece. In zilele noastre femeia a ajuns să aibă aceleaşi drepturi cu bărbatul, să aibă o carieră şi să fie independentă financiar. Insă educarea femeii pe acest plan mai are de suferit schimbări, pentru că sunt încă femei care suportă din partea bărbaţilor cu care convieţuiesc agresiuni verbale şi fizice, pentru a-şi da seama ulterior ce merită ele de fapt cu adevărat.
"Femeile trebuie să-şi cunoască drepturile şi să şi le susţină. Nu violenţa este forma prin care este recunoscută masculinitatea unui bărbat. Cei doi trebuie să comunice, să poarte un dialog, iar femeia nu trebuie să accepte să fie acuzată pe nedrept, ci să-şi păstreze stima de sine şi demnitatea", povesteşte Chirvăsuţă pentru Antena3.ro.
"Femeile nu trebuie să accepte violenţele doar pentru a avea copiii un tată"
Ofiţerul specialist din cadrul Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii explică pentru Antena3.ro că femeia agresată în familie nu trebuie să păstreze tăcerea şi să se obişnuiască cu violenţele, ci să vorbească cu familia sau cu apropiaţii şi să acţioneze pe cale legală.
"Femeia poate apela în primul rând la poliţie, unde poate depune o plângere împotriva agresorului, iar apoi se poate adresa unui ong. Acesta o poate ajuta cu sfaturi de natură juridică sau psihologică, dar şi de integrare socio-profesională, pentru găsirea unui adăpost sau a unui loc de muncă", explică Chirvăsuţă pentru Antena3.ro.
Tot ea mai spune că tinerele fete, care sunt şi ele supuse violenţei intrafamiliale, ar trebui să nu îşi judece mamele, ci să încerce să le susţină în a reclama agresorul. De asemenea, fetele sunt sfătuite să nu se lase cumpărate emoţional de către tatăl lor şi nici să judece situaţia dintre părinţi.
"Tinerele fete pot avea tendinţa să îşi critice mamele, pentru că îşi continuă viaţa alături de agresor, însă ele trebuie să verifice informaţiile privind situaţia tensionată din familie şi să nu tragă concluzii pripite. In acelaşi timp, femeile nu trebuie să accepte violenţele pentru a avea copiii un tată", adaugă ofiţerul pentru Antena3.ro.
Există un ciclu al violenţei intrafamiliale, după cum spune Angela Chirvăsuţă pentru Antena3.ro, anume că abuzatorul are o perioadă agresivă, apoi îi pare rău pentru ce a făcut, urmează o perioadă plină de cadouri pentru partenerea lui, după care nu se întâmplă nimic şi se întoarce iar la violenţă. Astfel femeia este inclusă într-un cerc şi speră mereu ca agresorul să se schimbe.
Criza economică poate accentua violenţa intrafamilială
În contextul în care criza economică din România a afectat mai multe domenii şi au avut loc reduceri de personal şi scăderi salariale, aceasta poate fi un motiv în plus pentru bătăile şi injuriile care apar în familie.
"Criza economică poate amplifica violenţa intrafamilială, pentru că în momentul în care apar frustrări legate de bani, pot apărea neînţelegerile şi agresiunile", spune Angela Chirvăsuţă pentru Antena3.ro.
În ceea ce priveşte tendinţa violenţelor în familie, aceasta a rămas constantă în ultima perioadă, respectiv a crescut numărul de infracţiuni de loviri şi alte violenţe şi au scăzut celelalte infracţiuni, adică tentative de omor, vătămare corporală gravă, lovirile cauzatoare de moarte, viol sau tâlhărie.
În funcţie de diagnosticul ceritificatului medico-legal pe care victima trebuie să şi-l scoată după ce părăseşte locul unde a avut loc actul de violenţă, agresorul poate primi de la o lună la doi ani de închisoare sau amendă penală, pentru lovire şi alte violenţe. De asemenea, el poate primi şi de la 5 la 18 ani, pentru vătămare corporală, loviri care cauzează moartea sau tâlhărie.
"Marea parte a violenţelor în familie, adică 60%, au loc în mediul rural. La sat este jena faţă de vecini, dacă te desparţi de partener, iar valorile familiei sunt altele. In mediul urban, femeile şi-au căpătat oarecum independenţa, au profesii care le permit să se departă şi să trăiască pe propriile picioare", adaugă ofiţerul specialist pentru Antena3.ro.
Cele mai victimizate sunt femeile între 40 şi 59 de ani, în raport de 32%, urmează femeile cu vârste mai mari de 60 de ani, ceea ce reprezintă 25,5% şi apoi femeile între 30 şi 39 de ani, 19,3%.
Cele mai multe victime sunt femeile care au şcoala generală absolvită, 66,7%, apoi cele cu liceul terminat, 17,2% şi cele care au studii superioare, 2,3%.
Previziunile pe anul 2009 ale Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti (INML) arată că 45,7% dintre violenţe au loc după cinci ani de căsnicie, 35,3%, în primii cinci ani, iar 16,8% au loc înainte de căsătorie.
Paula Safta, Antena3.ro
