Antena 3 Actualitate Președintele Asociației foștilor deținuți politici, Octav Bjoza, demis de Cîțu din funcţia de secretar de stat

Președintele Asociației foștilor deținuți politici, Octav Bjoza, demis de Cîțu din funcţia de secretar de stat

de Georgiana Adam    |    16 Mar 2021   •   11:23
Președintele Asociației foștilor deținuți politici, Octav Bjoza, demis de Cîțu din funcţia de secretar de stat Agerpres

Octav Bjoza, preşedintele Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), a fost demis din funcția subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. 

Decizia a fost semnată de premierul Florin Cîţu şi publicată în Monitorul Oficial.

Recent, Octav Bjoza a criticat modificările aduse legii prin care se oferă compensaţii deţinuţilor politici şi urmaşilor acestora.

Octav Bjoza, născut la Iaşi, a fost arestat de Securitate în 25 iunie 1958, pentru că făcea parte dintr-o organizaţie de tineri, "Garda Tineretului Român". A trecut prin lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grindu, din Delta Dunări

În anul 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Bjoza, în numele foştilor deţinuţi politici, fiind criticat din acest motiv de Centrul pentru Combaterea Antisemitismului în România.

De ce l-a demis Florin Cîțu pe Octav Bjoza

Premierului Florin Cîțu spune că a pune în discuție dimensiunile Holocaustului și a încerca să pui pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci și un gest periculos.

"O societate democratică și civilizată, cum este România, rămâne ferm angajată în condamnarea Holocaustului și a oricărei forme de stigmatizare etnică, socială sau religioasă.

Este angajamentul fără echivoc al statului român, iar în calitate de prim-ministru, îl voi apăra cu toată convingerea. 

A pune în discuție dimensiunile Holocaustului și a încerca să pui pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci și un gest periculos pentru valorile democratice", transmite, marţi, Florin Cîțu, explicând astfel demiterea lui Bjoza.

Cîțu consideră că poziția lui Octav Bjoza referitoare la Legea 232/2020 a reprezentat "un afront și o mare nedreptate față de toți cei care au suferit din cauza ororilor comunismului și Holocaustului".

Cîţu: O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă 

"Încercarea de a justifica și de a aduce argumente pentru ca urmașii criminalilor de război, naziștilor sau fasciștilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront și o mare nedreptate față de toți cei care au suferit din cauza ororilor comunismului și Holocaustului. O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câștigate și apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani.

Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale și de înalt responsabil al Guvernului României. Din aceste motive, am decis demiterea subsecretarului de stat Octav Bjoza, președinte al Asociației Foştilor Deţinuţi Politici și Victime ale Dictaturii din România", conchide premierul.

Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a fost demis din funcția subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. 

Reacţia lui Bjoza, după demitere

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), conduă de Octav Bjoza, se arată revoltată de faptul că a ajuns motiv de dispute între parlamentari, după cum transmite. 

"Mărul discordiei îl constituie Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri etc., dar subliniem că toți copiii noștri, indiferent când s-au născut și indiferent de faptele părinților, au fost solidari cu suferințele întregii familii, iar timp de 31 de ani nu li s-a asigurat nicio reparație morală și materială.

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, intrată în istoria recentă sub denumirea prescurtată de AFDPR, nu este afiliată și nu se va alinia politic niciunui partid.

Ori ne vor, ori nu, suntem ai tuturor!

Individual, fiecare membru este liber să o facă după cum îi dictează propria conștiință.

Spicuind din statutul Asociației, constatăm:

– "continuarea luptei contra comunismului și a oricăror forme totalitare";
– "restabilirea adevărului istoric cu privire la evenimentele din perioada 1945-1989…";
– "formarea și cultivarea unor înalte conștiințe civice, în spiritul adevărului, binelui, frumosului, păcii sociale și renașterea morală a țării noastre";
– "cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața în lupta contra comunismului…".

Iată doar câteva precepte pentru care membrii AFDPR vor milita și veghea ca în această țară să nu mai apară partide politice sau mișcări extremiste, fie ele de stânga, fie de dreapta!

AFDPR nu contestă existența Holocaustului în România "ciuntită"! Singurul lucru care poate fi discutat constă în dimensiunile Holocaustului, cu precizarea că o astfel de dezbatere nu ar scuza cu nimic ororile săvârșite asupra etniei evreilor – și nu numai.

Odată subliniate aceste chestiuni, noi, toți beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990, suntem nu doar uimiți, ci chiar revoltați de faptul că am ajuns motiv de dispute între parlamentari. Desigur, motivele sunt concrete!

Mărul discordiei: Legea nr. 232/2020, "care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri"

Mărul discordiei îl constituie Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri etc.

Copiii noștri au fost solidari cu suferințele întregii familii, indiferent când s-au născut sau dacă erau majori în momentul începerii persecuției politice față de părinții lor, statul român nefiind capabil ca, în cei 31 de ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, să le ofere nici cea mai mică reparație!

Cu o zi înainte de a fi supusă votului în plenul Parlamentului, la Comisia pentru muncă, trei deputați (Vexler Silviu, Ganț Ovidiu și Adnagi Slavoliub) au cerut membrilor acestei comisii introducerea a încă două articole, "13" – "Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, PRECUM ȘI COPIILOR ACESTORA" și "14" în care se spune: "Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a Municipiului București, ÎN BAZA SESIZĂRILOR primite sau din proprie inițiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestei legi (…)".

Spuneam că motivele disputei sunt concrete!

Depinde din care parte a baricadei privim lucrurile!

Noi dorim să fim imparțiali! Și de aceea încercăm să punem lucrurile la punct.

Nu acceptăm falsificarea încă o dată a istoriei recente a României (pentru prima, a se vedea Mihai Roller)! Mai ales că în ultimii 75 de ani am avut și noi o contribuție directă cât de mică!

Chiar ne-a lovit pe toți ignoranța, amnezia sau mai degrabă relele intenții, lăsând să treacă neobservat faptul că regimul comunist "ilegitim și criminal", prin așa-zisele "Tribunale ale Poporului", au trimis la moarte sau la ani grei de temniță și lagăre de exterminare, prin bătăi, înfometare și munci silnice, tot ce a avut acest popor mai demn, mai sfânt, mai bine pregătit profesional.

Bjoza: Chiar uităm că regimul comunist a făcut zeci de mii de victime?

Chiar uităm că regimul comunist a făcut zeci de mii de victime și, dacă luăm în calcul soțiile și copiii rămași acasă, cifra celor care au avut de suferit se apropie cu certitudine de două milioane de cetățeni ai acestei țări?!?

Chiar vreți să vă amintim cine au fost primii trei șefi ai Securității Poporului, care au săvârșit cele mai abominabile crime din lumea comunistă europeană, lucru recunoscut și de marele disident rus Aleksandr Soljenițîn?!?

Poate că da: Alexandru Nicolschi, Mișu Dulgheru și Tudor Sepeanu!

Chiar vreți să vă spunem ce găsim în dosarele înaintașilor celor care au nerușinarea să ne dea astăzi lecții de morală și demnitate?!?

Iată doar câteva "perle":

– "vechi militant al clasei muncitoare";
– "vechi comunist ilegalist";
– "activitate titoistă";
– "înscris în organizația tineretului hitlerist";
– "înscris voluntar în SS-ul german".

Partidul comunist în România se spune că avea între 4 și 5 milioane de membri. Câți să fi fost vinovați de crimele săvârșite? Poate 4-5 mii sau nici atât!

PENTRU UNII, MUMĂ – PENTRU ALȚII, CIUMĂ!

Copiii noștri au suferit toată viața și este nedrept ca măcar acum, după 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să nu li se facă unele reparații morale și materiale, indiferent de faptul că părinții lor au fost "criminali de război", "naziști", "legionari" sau comuniști.

Acum, după 80 de ani, să nu ne mai lăsăm bântuiți de stafiile acestora și împreună, indiferent de etnie, culte sau politici, să veghem ca astfel de fapte să nu se mai petreacă în această țară!

A răsuci la nesfârșit cuțitul într-o rană demult cicatrizată înseamnă că nu facem decât să întreținem o stare de tensiune nemeritată de nimeni!", transmite Asociația foștilor deținuți politici.
 

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

Sursă: Mediafax
×
Parteneri
x close