Săptămâna Luminată este plină de tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o zonă a României la alta. Află ce este bine să faci în fiecare zi până în Duminica Tomii, 27 aprilie şi ce trebuie să eviţi, conform crestinortodox.ro.
Cunoscută fie ca "Săptămâna Sfântă", fie ca "Săptămâna Albă" sau "Săptămâna Luminată", în prima săptămână după Învierea Lui Iisus Hristos sunt respectate cu sfinţenie numeroase obiceiuri de credincioşii ortodocşi. Potrivit preoţilor, de luni, 21 aprilie, până duminică, 27 aprilie, nu se fac metanii, nu se îngenunchează, nu se ajunează şi nu se spovedeşte. Totodată, în această perioadă, Uşile Împărăteşti rămân permanent deschise şi nu se fac pomeniri de obşte pentru cei adormiţi.
Slujbele religioase care sunt oficiate în Săptămâna Luminată au un caracter special, diferit de cele din restul anului. În această perioadă, Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise, simbolizând mormântul deschis al lui Hristos și ruperea catapetesmei Templului.
De altfel, conform tradiţiei creștine, cine moarte în timpul Săptămânii Luminate ajunge direct în Rai, uşile acestuia fiind larg deschise oricărui suflet până în Duminica Tomii, inclusiv.
Tradiţii pentru Marţea Albă din Săptămâna Luminată
Din strămoşi s-a transmis că toţi cei care respectă datinile din Marţea Albă vor avea noroc tot restul anului; în caz contrar, aceştia vor fi urmăriţi de necazuri. Unul dintre cele mai importante momente din această zi este uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneţ – pâinea de împărtăşanie sfinţită în Joia Mare, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare. După ce este uscat, Agneţul este sfărâmat cu grijă și așezat într-un chivot special pe Sfânta Masă din Altar. El este folosit pe tot parcursul anului pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care, din diferite motive, nu pot să ajungă la biserică.
Azi, în a Treia Zi de Paşte nu se lucrează, nu se calcă, nu se face curat și nu se lucrează ogoarele. Totodată, astăzi, 22 aprilie, nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să porți dușmănie – certurile atrag ghinionul și bolile. În plus, se spune că este bine ca supărările şi conflictele să fie lăsate în urmă.
În Marţea Albă femeile trebuie să dea de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia de Paște se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi "dos cu dos".
Potrivit tradiţiei, în Marțea Albă este bine să se mănânce brânză, fiindasociată mai mult cu "Săptămâna Albă" dinaintea Postului Mare. Însă, este posibil să existe o legătură și cu Marțea Albă de după Paște. Denumirea alternativă de "Marțea Dracului" sau "Mătcălăul" pentru Marțea Albă în unele zone semnifică existența unor credințe populare sau superstiții diferite legate de această zi .
Miercurea Albă din Săptămâna Luminată, între tradiţii şi obiceiuri
Miercuri, 23 aprilie, când este sărbătorit şi Sfântul Gheorghe, tradiția populară se împletește cu rânduiala bisericească. Denumită "Sfânta Mercurie", în această zi le este interzis femeilor să muncească, pentru că este considerată "nunta șoarecilor". Se spune că munca în această zi atrage rozătoarele în gospodărie și lipsa roadelor din grădină.
Pe de altă parte, bărbaţii pot merge la câmp şi să facă diferite activităţi. În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt trecute în calendarul ortodox drept zile de "harţi", adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului.
De asemenea, miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor, prima după Rusalii, avem dezlegare la peşte.
"Joia Verde" din Săptămâna Luminată
Joia este cunoscută drept "Joia Verde", însă, în unele zone din ţară este ştiută drept "Joia Rea" – o zi închinată roadelor pământului și pomenirii morților. Potrivit unui ritual făcut în memoria celor plecaţi din această lumea, o persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, două lumânări se aprind la cele patru capete. Astfel, apa va fi sfințită, după care se varsă în fântâna din curte.
Se spune că cine muncește în Joia Luminată atrage asupra casei ghinionul și secetă. De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi.
Joia din Săptămâna Luminată este o zi specială pentru rromii din România, întrucât aceștia sărbătoresc "Paștile țigănești", o tradiție veche de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment. Tradiția spune că în această zi se "fură" fetele frumoase de către viitorii lor soți.
"Vinerea Scumpă" din Săptămâna Luminată
Vinerea poartă numele de "Vinerea Scumpă" sau "Fântânița" – ziua în care este sărbătorit Izvorul Tămăduirii. În contrast cu Vinerea Mare, ziua pătimirii Lui Hristos, această zi aduce speranță și vindecare, fiind legată de legenda fântânii Maicii Domnului, care izvora apă cu puteri miraculoase doar în această zi.
De altfel, preoţii sfinţesc din nou fântânile, după slujba de seară. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră, sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, pentru că acea apă era dătătoare de viaţă.
Câteva tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
– casele, grădinile și livezile se stropesc cu agheasmă;
– gospodarii aruncă apă sfinţită peste animalele din ogradă, mai ales peste vite și cai, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la câmp;
– nu se spală, nu se calcă și nu se coase. De asemenea, nu se muncește nici pe câmp;
– în tradiţia populară, bolnavii care beau agheasmă dimineaţa, pe nemâncate, se însănătoşesc.
Sâmbăta Luminată, între tradiţii şi obiceiuri
Sâmbăta Luminată este singura sâmbătă în care nu se fac parastase, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii. În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează, ci doar se închină.
Duminica Luminată, 27 aprilie
Cunoscută şi ca Duminica Sfântului Apostol Toma sau Duminica Tomii, Duminica Luminată este ziua tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Apostolul Toma, rămas în religie ca "Necredinciosul", nu fusese alături de ceilalţi apostoli atunci când Fiul Lui Dumnezeu a venit în mijlocul lor, după Învierea Sa, astfel că întâmpinase cu scepticism relatările lor.
În prima duminică de după Paşti, Iisus a venit din nou printre apostoli, iar Toma se afla printre ei. Fiul Domnului coboară încă o dată printre oameni, vrând să spulbere orice urmă de îndoială, care se cuibărise până şi în inima celor care crezuseră în El.
În Duminica Luminată credincioșii vin în număr mare la cimitir să aprindă lumânări și să se roage la crucile celor dragi plecați la Dumnezeu. Se bocesc morții, se întind mese rituale în cimitir sau lângă biserică, se împart pomeni, se închină un pahar în memoria celor dispăruți, din care se varsă un strop în pământul care le odihnește trupurile.
Ştiri video recomandate
