Şefa Comisiei Europene şi-a început discursul, la care oaspete de onoare a fost chiar soţia preşedintelui Ucrainei, Olena Zelenska, explicând că momentele pe care le avem în faţă nu vor fi uşoare, făcând referire la criza energetică şi cea a preţurilor.
"Anul acesta, imediat ce trupele ruseşti au intrat în Ucraina, răspunsul nostru a fost unul unit, hotărât şi imediat. Şi cred că putem fi mândri de acest răspuns al Europei. A ieşit la iveală forţa Europei şi avem nevoie de toată această forţă pentru că momentele care sunt în faţa noastră nu vor fi uşoare, fie că e vorba de familii care se zbat să facă faţă, fie că e vorba de firme care trebuie să facă alegeri dificile privind viitorul.
Trebuie să fim clari: miza este uriaşă. Nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă şi pentru lumea întrega. Şi vom fi supuşi la teste de cei care vor să exploateze orice fel de dezbinare dintre noi. Iar acesta nu este doar un război al Rusiei împotriva Ucrainei, ci este şi un război energetic, un război la adresa economiei noastre, un război la adresa valorilor noastre, un război la adresa viitorului nostru.
Este vorba de autocraţie împotriva democraţiei. Stau aici cu convingerea că, dacă vom avea curajul necesar, şi solidaritatea necesară, atunci Putin va eşua, iar Europa şi Ucraina vor triumfa", a declarat Ursula von der Leyen.
Şefa Comisiei Europene: Sectorul financiar al Rusiei este la Terapie Intensvă
"Astăzi, curajul are un nume, iar acel nume este Ucraina. Curajul are o faţă, iar acea faţă este faţa bărbaţilor şi femeile din Ucraina care rezistă împotriva agresiunii ruseşti. Am văzut-o pe Prima Doamnă, Olena Zelenska, care a condus o mulţime tăcută de părinţi cu inimile frânte, clopotele sunau pentru copiii ucişi. Aceste clopote vor suna întotdeauna pentru victimele nevinovate ale acestui război care vor trăi pentru totdeauna în memoria noastră.
Astăzi, Ucraina este puternică deoarece întreaga ţară a luptat şi luptă stradă cu stradă şi casă cu casă. Vedem vitejia ucrainenilor care dă roade. Solidaritatea europeană cu Ucraina va rămâne neclintită aşa cum a fost din prima zi. Europa a fost alături de Ucraina cu arme, cu fonduri, cu ospitalitate pentru refugiaţi şi cele mai dure sancţiuni pe care lumea le-a văzut vreodată. Sectorul financiar al Rusiei este la Terapie Intensivă. Am tăiat trei sferturi din sistemul bancar rus desprinzându-l de fluxurile internaţionale.
Vânzările de maşini ruseşti au scăzut cu 75%, compania Aeroflot ţine avioanele la sol pentru că nu mai are piese de schimb, armata rusă îşi ia piese din maşini de spălat şi frigidere pentru a-şi repara echipamentele, industria rusească este ţăndări. Şi este Kremlinul care a pus economia Rusiei pe calea către dispariţie. Acesta este preţul pentru distrugerile produse de Rusia în Ucraina. Sancţiunile vor rămâne şi este momentul ca noi să rămânem hotărâţi şi nu să încercăm să facem compromisuri. Este foarte limpede.
Sprijinul nostru financiar pentru Ucraina a fost până acum de 90 de miliarde de euro fără a mai pune la socoteală sprijinul militar şi vom face asta pe termen lung. Reconstrucţia Ucrainei va necesita resurse masive. Spre exemplu, loviturile Rusiei au distrus 70 de şcoli, 500.000 de copii ucraineni au început şcoala în Uniunea Europeană, dar în continuare, în Ucraina, mulţi copii nu au şcoli", a mai explicat Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen: Propunem ca statele membre să îşi reducă consumul de electricitate
"Trebuie să scăpăm de această dependenţă de combustibil fosil din Rusia în întreaga Europă. După cum ştiţi, am fost de acord să umplem şi avem 84% din rezervele comune europene de gaze naturale, deci am depăşit ţinta, dar trebuie să diversificăm, ca să nu mai depindem de Rusia, către furnizori fiabili ca SUA, Norvegia, Algeria, etc.
Anul trecut, gazul rusesc însemna 40% din gazele importate de noi, iar acum importul a coborât la 9%, dar Rusia continuă să manipuleze piaţa energetică din Europa şi preferă să ardă gazele în loc să le trimită Europei conform contractelor. Această piaţă nu mai funcţionează şi în plus criza climatică ne loveşte grav. Valuri de căldură au provocat secetă, iar centralele hidroelectrice şi nucleare au redus mult producţia. Preţurile au crescut de zece ori faţă de perioada de dinaintea pandemiei. Este foarte greu să ne descurcăm.
Milioane de europeni au această îngrijorare, dar vedem că europenii fac faţă acestor provocări. Sunt milioane de exemple de europeni care se adaptează noii realităţi. Şi vreau ca Uniunea Europeană să ia exemplul acestora oameni. Să reducem cererea în orele de consum de vârf, iar asta va face ca rezervele să dureze mai mult, iar preţurile să scadă. De aceea, propunem măsuri ca statele membre să îşi reducă consumul de electricitate. E nevoie de un sprijin ţintit.
De aceea, propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc electricitate cu cost redus. Aceste companii fac nişte profituri imense pe care nu le-au sperat niciodată şi nu vreau să mă înţelegeţi greşit. În economia noastră de piaţă, profiturile sunt bune, e bine că au profit, dar în aceste momente de criză nu e corect ca aceste firme să aibă profituri record, beneficiind de război, pe seama cetăţenilor.
În aceste momente, profiturile trebuie să fie împărţite şi redirecţionate către cei care au nevoie de ele cel mai mult", a precizat şefa Comisiei Europene.
Şefa Comisiei Europene: Vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre
"Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situații Și pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui înregistrează și ele profituri uriașe. Trebuie să contribuie și ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză.
Toate acestea sunt măsuri de urgență și temporare la care lucrăm și includ aici și discuțiile pe care le purtăm referitor la plafoanele tarifare. Trebuie să continuăm să depunem eforturi pentru a reduce prețurile gazelor. Trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării și, în același timp, să asigurăm competitivitatea europeană în lume. Așadar, vom elabora împreună cu statele membre un set de măsuri care vor ține seama de natura specifică a relației noastre cu furnizorii – și cu cei care nu sunt fiabili, cum ar fi Rusia, și cu cei care ne sunt prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia. Am convenit cu prim-ministrul Store să instituim un grup operativ în acest sens, iar echipele au început deja să lucreze la acest proiect.
Avem pe agendă și un alt subiect important. Piața gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creștere. Însă valoarea de referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată. Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referință mai reprezentativă. În același timp, știm și că întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidități pe piețele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcționarea sistemului nostru energetic. Vom colabora cu autoritățile de reglementare a pieței pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanțiile reale și prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea prețurilor pe piața intrazilnică. Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat, veghind, totodată, la menținerea unor condiții de concurență echitabile.
Aceștia sunt primi pași pe care îi putem face. Însă trebuie nu numai să facem față acestei crize imediate, ci și să privim spre viitor. Organizarea actuală a pieței energiei electrice, bazată pe ordinea de merit, nu mai este echitabilă pentru consumatori. Aceștia ar trebui să poată profita de beneficiile care rezultă din utilizarea surselor regenerabile de energie, care au costuri reduse.
Prin urmare, trebuie să punem capăt influenței dominante a gazului asupra prețului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice. Aș dori să subliniez încă un aspect important. În urmă cu o jumătate de secol, în anii '70, lumea s-a confruntat cu o altă criză a combustibililor fosili. Unii dintre noi ne amintim de weekendurile fără mașini, menite să ne permită să facem economii de energie. Cu toate acestea, am continuat să mergem înainte pe același drum. Nu am renunțat la dependența noastră de petrol.
Mai mult, combustibilii fosili au fost chiar subvenționați masiv. Am greșit făcând acest lucru, iar consecințele au fost nefaste nu numai pentru climă, ci și pentru finanțele noastre publice și pentru independența noastră. O greșeală pentru care plătim și astăzi. Doar câțiva vizionari au înțeles că înșiși combustibilii fosili erau adevărata problemă, nu doar prețul acestora. Printre acești vizionari s-au numărat prietenii noștri danezi.
Când a izbucnit criza petrolului, Danemarca a început să investească masiv în valorificarea energiei eoliene. Danemarca a pus atunci temeliile pe care și-a construit poziția de lider mondial în acest sector și a creat zeci de mii de noi locuri de muncă. E un exemplu demn de urmat! Nu trebuie să căutăm soluții care să ne ajute doar o vreme, ci să facem o schimbare de paradigmă, să îndrăznim un salt în viitor", a mai declarat Ursula von der Leyen.
