Aproximativ 30 la sută dintre angajaţi sunt afectaţi de stresul de la locul de muncă, fapt care reprezintă a doua problemă a activităţii profesionale, afirmă medicul specialist psihiatru Cozmin Mihai din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi.
Medicul susţine că stresul psihic şi-a făcut din ce în ce mai simţită prezenţa, devenind o problemă majoră pentru indivizii expuşi evoluţiei accelerate. Conform acestuia, stresul la locul de muncă generează probleme precum: insomnia, migrena, agitaţia, oboseala psihică şi fizică, iritabilitatea, starea permanentă de tensiune, dificultatea de concentrare, inapetenţa, gastrita, rectocolita hemoragică, refluxul gastroesofagian, astmul bronşic, afecţiunile endocrine, bolile cardiovasculare, ajungându-se chiar şi la moarte prematură cauzată de suprasolicitare - sindromul burnout.
"O cauză permanentă de stres ocupaţional este reprezentată de problemele în relaţionare, precum problemele apărute între şefi, subordonaţi sau colegi. În acest caz, mai predispuşi stresului sunt cei cu orientări spre activităţi tehnice, care prezintă o adevărată problemă în a lucra cu alte persoane. O altă cauză de stres întâlnită des în România este incertitudinea carierei, a locului de muncă şi, implicit, a sursei de venit, ceea ce reduce în timp satisfacţia la locul de muncă. Dacă locul de muncă este nesigur pentru individ, atunci acesta se poate converti rapid într-un stres care va afecta întreaga activitate profesională. O categorie afectată mai des este cea a cadrelor de conducere, care, prin complexitatea, responsabilitatea, ritmul alert, prelungirea timpului la serviciu, dar şi din cauza angajaţilor slab pregătiţi, devin ţintele stresului organizaţional", a explicat, pentru AGERPRES, medicul psihiatru Cozmin Mihai.
El a precizat că indivizii reacţionează diferit la stres, de cele mai multe ori situaţiile nefiind atât de stresante pe cât îşi imaginează aceştia.
"S-a constatat că un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipăm şi care ne produc anxietate de fapt nici măcar nu au loc. Un procent de 25% din grijile pe care ni le facem pentru anumite evenimente nu pot fi evitate. În schimb, criticile, reproşurile şi răutăţile celor din jur ne creează stres în procent de 12%, iar stresul în legătură cu starea de sănătate este într-un procent de 15%. Concluzia acestor cuantificări stresante este aceea că doar 8% până la 10% reprezintă de fapt situaţiile limită care ne produc un stres real şi sigur", a arătat medicul.
Stresul prin supraîncărcare, susţine acesta, reprezintă un alt factor important care a fost studiat încă din anii 1960, stabilindu-se o legătură strânsă între numărul mare de ore petrecute la serviciu şi consumul excesiv de ţigări.
"Ca metode de reducere a stresului la locul de muncă amintim: echilibrul între muncă şi familie sau viaţa personală, susţinerea din partea apropiaţilor, colegilor de la locul de muncă, menţinerea unei relaţii bune cu cei din jur, fapt care poate aduce şi echilibru, dar şi suport. Toate acestea trebuie acompaniate de o atitudine relaxată şi pozitivă. Schimbările de comportament care acompaniază creşterea nivelului de stres includ consumul mai mare de tutun, alcool şi stupefiante, precum şi tulburările comportamentului alimentar precum bulimia sau anorexia. Consecinţele distresului în plan psihologic sunt reprezentate de tulburări anxioase, depresive cu iritabilitate şi irascibilitate, incapacitate de concentrare, tulburări de somn, probleme conjugale şi, în ultimă instanţă, de epuizare prin suprasolicitare", a declarat medicul psihiatru.
