Alegerile prezidenţiale de anul acesta au stârnit un interes uriaş din partea publicaţiilor străine. Reprezentanţi ai celor mai prestigioase organizații de presă s-au aflat în România şi au transmis în ţările lor tot ce s-a întâmplat. Toate acestea pentru că situaţia din ţara noastră a fost una mai puţin întâlnită: alegeri anulate, interferenţa Rusiei şi un candidat cu şanse mari care vorbea de rău propria ţară când mergea în străinătate. Nicholas Casey, şeful biroului din Madrid al publicaţiei The New York Times şi câştigător al Premiului Pulitzer de anul acesta, a vorbit despre turul 2 al alegerilor prezidenţiale, în exclusivitate la Antena 3 CNN.
„Motivul pentru care cred că mulți oameni din întreaga lume au devenit interesați de alegeri este faptul că acestea au fost anulate anul trecut. Și asta nu s-a întâmplat de multe ori în lume. Acestea sunt alegeri în care au existat acuzații de interferență rusească. Dar a existat și o mișcare importantă în favoarea lui Donald Trump și a mișcării MAGA din SUA, care a susținut un alt candidat aici. Cred că unul dintre motivele pentru care aceste alegeri au fost unele dintre cele mai urmărite din România din ultimii patru ani”, a spus Casey.
Întrebat despre părerea sa asupra situaţiei din România, privind fenomenul de ascensiune a extremei dreapta, acesta a spus că „un motiv important pentru acest lucru este faptul că oamenii din mediul rural sau, în cazul României, oamenii din diaspora sunt nemulțumiți de modul în care partidele mainstream au acționat la București”.
„Partidele de dreapta sunt în ascensiune în toată Europa. Și România face parte din această tendință mai largă, în care vedem ascensiunea partidelor de dreapta, a partidelor naționaliste, a partidelor sceptice față de Uniunea Europeană și NATO.
Și cred că un motiv important pentru acest lucru este faptul că oamenii din mediul rural sau, în cazul României, oamenii din diaspora sunt nemulțumiți de modul în care partidele mainstream au acționat la București. Acesta este chiar și cazul Statelor Unite, unde cred că motivul principal pentru care Donald Trump a reușit să ajungă la putere pentru a doua oară a fost nemulțumirea oamenilor față de mainstream.
Așadar, nu cred că România este o excepție în acest sens, dar cred că ceea ce pare să se întâmple în alegeri, acest rezultat, de fapt separă România de restul țărilor. Vedem de fapt că cineva care nu este de dreapta şi care are foarte mult succes în această seară", a spus el.
Casey a vorbit şi despre interesul Statelor Unite asupra României, dar şi a altor ţări Europene, afirmând că „administrația Trump, mișcarea MAGA, caută să încheie alianțe pe termen lung cu partide de dreapta care nu fac parte din establishment și pe care le consideră parteneri ideologici”.
„Cred că administrația Trump, mișcarea MAGA, caută să încheie alianțe pe termen lung cu partide de dreapta care nu fac parte din establishment și pe care le consideră parteneri ideologici. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care sunt interesați de noi, aici, în România, dar acesta este și motivul pentru care sunt interesați de partidul lui Viktor Orban în Ungaria și au făcut aceste demersuri către AFD în Germania, nu doar prin intermediul lui JD Vance, ci și prin Elon Musk, care a devenit efectiv parte a guvernului SUA. Deci, cred că scopul este acela de a crea parteneriate MAGA în Europa cu cei care consideră că au aceeași viziune și cu care pot colabora în viitor. Și asta s-a întâmplat și în aceste alegeri", a adăugat Casey.
Acesta a subliniat că, în cazul României, „strategia, cel puțin pentru Trump, de a încerca să susțină un naționalist s-a întors împotriva lui”, adăugând faptul că este normal ca omenii „să nu aprecieze amestecul țărilor străine în alegerile lor”.
„Vom discuta cu românii despre cum au votat și de ce, dar se pare că strategia, cel puțin pentru Trump, de a încerca să susțină un naționalist aici s-a întors împotriva lui. Nu pare să funcționeze în acest moment. Cam cum s-a întâmplat în Canada, unde a câștigat un candidat conservator care se poziționează ca anti-Trump. Nu este neobișnuit ca oamenii să nu aprecieze amestecul țărilor străine în alegerile lor. A început în 2024 cu Rusia și a existat o reacție negativă împotriva acestui lucru. Și acum vedem, din nou, poate o reacție împotriva influenţei americane, de data aceasta în aceste alegeri”, a mai spus djurnalistul.
Nicholas Casey a câştigat premiul Pulitzer de anul acesta pe 8 mai, pentru reportajul „Sudan on Fire”.
„Am fost onorat să împart Premiul Pulitzer în acest an cu o echipă condusă de @declanjwalsh pentru reportajul nostru despre războiul civil din Sudan. Participarea noastră a inclus fotografii realizate de @moisessaman și @ivorprickett, o investigație video realizată de @sanjanamv și contribuțiile altor câțiva jurnaliști extraordinari. Moises și cu mine am călătorit în Munții Nuba din Sudan în iunie anul trecut cu un grup de rebeli timp de trei săptămâni pentru a documenta partea lor de război. Le suntem recunoscători lui Jake Silverstein, Bill Wasik, Luke Mitchell, @j_dims, @coralie.kraft și Bill Vourvoulias de la @nytmag, care ne-au adus munca la viață”, a scris el pe Instagram.
Ce este Premiul Pulitzer
În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Joseph Pulitzer s-a remarcat ca întruchiparea jurnalismului american. Născut în Ungaria, Pulitzer a fost cel mai iscusit dintre editorii de ziare, un pasionat împotriva guvernului necinstit, un competitor feroce, care nu se dădea înapoi de senzaționalism în luptele pentru tiraj și un vizionar care și-a înzestrat din plin profesia, potrivit site-ului oficial.
Publicațiile sale inovatoare, New York World și St. Louis Post-Dispatch, au remodelat jurnalismul de presă. Pulitzer a fost primul care a cerut formarea jurnaliștilor la nivel universitar, într-o școală de jurnalism. Influența durabilă a Premiilor Pulitzer asupra jurnalismului, literaturii, muzicii și teatrului trebuie atribuită perspicacității sale vizionare.
În testamentul său din 1904, care prevedea înființarea Premiilor Pulitzer ca stimulent pentru excelență, Pulitzer a specificat doar patru premii în jurnalism, patru în cărți și teatru, unul pentru educație și cinci burse de călătorie. Inițial, trei dintre burse au fost acordate la recomandarea Facultății de Jurnalism de la Columbia studenților absolvenți; două dintre burse - în artă și muzică - au fost administrate extern de către un juriu format din cadre didactice de la Departamentul de Muzică din Columbia și Institutul de Artă Muzicală și Academia Națională de Design.
În jurnalism, premiile urmau să recunoască "cel mai dezinteresat și meritoriu serviciu public prestat de orice ziar american în anul preceden" (o medalie de aur în valoare de 500 de dolari, fără componentă monetară), „cel mai bun articol editorial scris în cursul anului, testul excelenței fiind claritatea stilului, scopul moral, raționamentul solid și puterea de a influența opinia publică în direcția corectă” și „cel mai bun exemplu de muncă a unui reporter în cursul anului, testul fiind acuratețea strictă, concizia, realizarea unui bine public care impune atenția și respectul publicului”.