Astronomii au detectat în premieră atmosferă pe o planetă asemănătoare cu Pământul
Publicat acum 15 ore si 42 minute
Arheologii din Spania au descoperit rămășițele unui car ceremonial din bronz vechi de aproximativ 2.400 de ani, folosit pentru cinstirea zeilor și care ar putea avea legături cu vechii etrusci, populație care a trăit pe teritoriul actual al Italiei. Potrivit echipei de cercetare, descoperirea este „fără precedent cunoscut” în Peninsula Iberică.
Carul, cu o lungime de aproximativ 60 de centimetri, era prevăzut cu o platformă plată, asemănătoare unei mese, care era folosită pentru arderea tămâii ca ofrandă adusă divinităților, potrivit unui comunicat.
› Vezi galeria foto ‹
Ce reprezintă simbolurile identificate pe carul antic
Pe una dintre laturile carului este reprezentată o față cu limba scoasă.
Potrivit lui Guiomar Pulido González, arheolog la Institutul de Arheologie din Mérida, parte a Consiliului Național de Cercetare al Spaniei, această reprezentare pare să fie o combinație neobișnuită între o gorgonă - simbol protector din Antichitate asociat cu Medusa - și Achelous, zeul fluviilor din mitologia greacă, despre care se spunea că se putea transforma într-un taur.
Arheologii au scos la lumină o parte a carului, inclusiv două picioare și două roți, în situl arheologic Casas del Turuñuelo, din provincia Badajoz, situată în apropierea graniței cu Portugalia. Cele două picioare sunt modelate sub forma a două personaje care par să susțină platforma superioară a carului.
Ambele laturi scurte ale carului sunt decorate cu câte un grifon - creatură mitologică reprezentată ca un leu înaripat cu cap de vultur, asociată cu protecția.
„Toate reprezentările figurative de pe car fac trimitere la divinități protectoare”, a explicat Pulido. „Nu știm însă exact ce anume protejau - poate conținutul carului sau chiar persoanele care îl priveau.”
Cine erau etruscii
Arheologii au mai descoperit în trecut care similare realizate de etrusci, popor preroman care a locuit în Italia între aproximativ anii 900 și 100 î.Hr.
Totuși, noul artefact este primul cunoscut care prezintă această combinație între o gorgonă și Achelous și, totodată, primul exemplar de acest tip descoperit în Peninsula Iberică, potrivit lui Pulido, doctorandă la Universitatea Autonomă din Madrid, unde studiază importurile mediteraneene din Antichitate în Peninsula Iberică.
Specialiștii care restaurează artefactul au observat că cele două personaje care susțin carul poartă fuste, un detaliu neobișnuit pentru un obiect de origine etruscă. În mod obișnuit, figurile din bronz realizate de etrusci sunt reprezentate nude, a precizat Pulido. În ciuda acestei particularități, cercetătorii consideră în continuare că artefactul a fost realizat de etrusci și a ajuns în actuala Spanie prin intermediul rutelor comerciale.
Carul a fost găsit într-un strat arheologic care indică faptul că a fost abandonat spre sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. Cu toate acestea, stilul iconografic al reprezentării gorgonei și al lui Achelous sugerează că obiectul ar fi putut fi realizat încă din secolul al VI-lea î.Hr.
Un popor enigmatic
Situl arheologic în care a fost descoperit carul din bronz se află în zona Văii Mijlocii a râului Guadiana, unde sunt cunoscute 14 situri atribuite unei populații enigmatice care a dispărut complet din evidențele arheologice în jurul anului 400 î.Hr., a precizat Pulido.
Potrivit cercetătoarei, este foarte probabil ca această populație să fi fost formată din comunități locale puternic influențate sau amestecate cu tartessienii, o civilizație stabilită în Peninsula Iberică în jurul secolului al VIII-lea î.Hr., cunoscută pentru sistemul său elaborat de scriere.
Toate cele 14 situri conțin urmele unor clădiri incendiate, care au fost ulterior umplute intenționat cu pământ și fragmente de obiecte.
Carul descoperit recent fusese și el rupt în mod deliberat - singura deteriorare identificată fiind faptul că fusese tăiat în două - după care a fost îngropat printre resturile clădirii.
Cultura care „a dispărut din evidențele arheologice”
Principala ipoteză a cercetătorilor este că, dintr-un motiv încă necunoscut, locuitorii acestor așezări și-au incendiat clădirile aproape în aceeași perioadă, le-au acoperit cu pământ și apoi au abandonat complet siturile.
Potrivit lui Pulido, incendierea și îngroparea clădirilor par să fi fost acțiuni prea bine organizate pentru a fi rezultatul unui atac al unor inamici.
„Este mai probabil ca acestea să fi făcut parte dintr-un ritual atent planificat de încheiere, un rămas-bun simbolic adresat unor clădiri scoase intenționat din uz”, a explicat cercetătoarea.
Ulterior, această cultură „a dispărut din evidențele arheologice”, a spus Pulido.
Cu toate acestea, alte descoperiri – printre care ceramică importată din Grecia și alte obiecte din bronz de origine etruscă – arată că această populație participa la rețelele comerciale care traversau Marea Mediterană în Antichitate. Mai mult, elitele sale dispuneau de suficiente resurse pentru a-și permite obiecte de import, ceea ce indică existența unei societăți prospere și bine conectate la schimburile comerciale ale vremii.