CSM acuză din nou că Legea salarizării îi desconsideră pe magistrați: Președintele ICCJ câștigă mai puțin ca un consilier prezidențial

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că autoritatea judecătorească este plasată pe o poziție de inferioritate în proiectul Legii salarizării unitare, ceea ce „diminuează garanțiile statutare” ale magistraților. Într-un comunicat de presă, CSM a transmis că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), aflat la vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti, va câștiga mai puțin ca un consilier prezidențial. Magistrații susțin că acest „dezechilibru” este evident și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar, potrivit Agerpres.

CSM a precizat că salarizarea adecvată a magistraţilor nu constituie „un privilegiu profesional”, ci reprezintă „una dintre garanţiile statutului acestora şi, implicit, ale independenţei justiţiei”.

„Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor şi procurorilor a făcut obiectul unor intervenţii legislative succesive, însoţite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii.

Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiaşi proces de diminuare succesivă a garanţiilor statutare ale magistraţilor.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăşi substanţa statutului său de putere în stat. Independenţa justiţiei nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanţiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziţie vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, a transmis CSM în comunicatul citat. 

CSM, nemulțumit de coeficienții din Legea salarizării

CSM a atras atenția asupra „consecințelor” pe care actuala formă a proiectului Legii salarizării unitare le are asupra statutului constituţional al autorităţii judecătoreşti. 

Potrivit unui comunicat al Secţiei pentru judecători şi al reprezentanţilor societăţii civile din cadrul CSM, proiectul legii salarizării continuă să fie menţinut în circuitul public şi să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condiţiile în care procedura iniţială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii spune că a atras deja atenţia atât Ministerului Justiţiei, cât şi preşedintelui României asupra deficienţelor de fond ale proiectului în ceea ce priveşte autoritatea judecătorească.

Secţia menţionează că modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor şi procurorilor, iar, prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuţie însăşi poziţionarea constituţională a puterii judecătoreşti în raport cu celelalte puteri ale statului.

„Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aflat la vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti, este poziţionat salarial sub un consilier prezidenţial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, sub secretarii şi chestorii acestora, precum şi sub miniştri, secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului.

Potrivit coeficienţilor prevăzuţi de proiect, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidenţial, liderii grupurilor parlamentare şi vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii şi chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniştrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50”, se precizează în comunicatul citat.

O asemenea ierarhizare, arată sursa citată, este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situaţii funcţiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorităţii din care fac parte, în timp ce preşedintele Înaltei Curţi reprezintă funcţia de conducere situată la vârful sistemului instanţelor judecătoreşti.

„Dezechilibrul este vizibil şi la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei - 6,50 - şi celui aferent preşedintelui unui consiliu judeţean ori primarului unui municipiu reşedinţă de judeţ sau al unui sector al municipiului Bucureşti - 6,00.

Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie şi o vechime între 15 şi 20 de ani este poziţionat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puţin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabileşte coeficientul 4,35”, arată Secţia pentru judecători şi reprezentanţii societăţii civile în comunicat.

La această poziţionare „inferioară” prin coeficienţi, spune CSM, se adaugă faptul că magistratura se numără printre puţinele domenii în care remuneraţia nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilităţi. 

„Aceste exemple nu exprimă simple diferenţe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opţiune de poziţionare instituţională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcţii aparţinând puterii executive, puterii legislative sau administraţiei publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opţiune bugetară. Ea transmite instituţional că puterea judecătorească ocupă o poziţie inferioară în arhitectura statului, deşi Constituţia României consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, iar independenţa justiţiei este garantată constituţional”, se mai spune în comunicat.

CSM a mai transmis că va utiliza „toate instrumentele instituţionale şi mijloacele legale” aflate la dispoziţia sa pentru apărarea statutului constituţional al judecătorilor şi procurorilor şi pentru menţinerea echilibrului dintre puterile statului. 

„CSM solicită, în consecinţă, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziţiei constituţionale a autorităţii judecătoreşti în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri şi a garanţiilor necesare independenţei justiţiei”, se mai arată în comunicatul semnat de Secţia pentru judecători a CSM şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile.

Procurorii, nemulțumiți de legea salarizării

La rândul ei, Secția pentru procurori din cadrul CSM a precizat, într-un comunicat de presă, că forma actuală a legii salarizării este discriminatorie.

„Secția reafirmă nevoia ca orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar.

De asemenea, Secția afirmă că o reconfigurare a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice trebuie să se realizeze cu consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate, ceea ce nu s-a întâmplat până la acest moment cu Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar”, se arată în comunicatul citat.

Procurorii au adăugat că este nejustificată și „orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților”. 

La Palatul Cotroceni va avea loc joi o nouă consultare cu liderii politici privind proiectul legii salarizării unitare. Dacă există un consens politic pe marile axe ale legii proiectul va fi făcut public înainte ca el să fie depus în Parlament. Legea trebuie adoptată până la 31 august, pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR pentru acest jalon, în cazul în care el nu ar fi îndeplinit.