Isărescu, despre evoluția PIB-ului și recesiune: „Nu vreau să fiu alarmist, dar graficul acesta nu arată deloc bine”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri noul Raport trimestrial asupra inflației, în cadrul unei conferințe de presă în care a explicat evoluțiile recente ale prețurilor, revizuirile de prognoză și deciziile de politică monetară.

Isărescu a precizat că datele incluse în raport sunt valabile până la 4 februarie și au fost supuse analizei Comitetului de politică monetară. El a subliniat că prognozele BNR iau în calcul doar măsurile economice și fiscale deja adoptate, nu și pe cele aflate în discuție.

„Măsurile administrative, politice sau economice relevante pentru evoluția inflației sunt luate în considerare numai dacă sunt adoptate. De exemplu, discuțiile privind ce se va întâmpla la sfârșitul lunii martie cu plafonarea prețurilor la gaze nu au fost introduse în prognoză. De aceea apare o ușoară creștere a prețului gazului în aprilie. Dacă vor fi adoptate măsuri, vom recalcula și vom reveni asupra prognozei”, a explicat guvernatorul.

Revizuiri și critici privind prognozele

Șeful BNR a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit acestuia, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat.

„Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam. A fost o perioadă complicată, inclusiv cu discuții despre cota progresivă. Ulterior, în iulie-august, am revizuit prognoza”, a spus Isărescu.

El a arătat că rata inflației s-a temperat ușor, iar introducerea indicelui armonizat al prețurilor de consum, comunicat la nivelul Uniunii Europene, indică un nivel cu aproape un punct procentual sub cel din noiembrie.

„Restrângerea consumului duce la scăderea inflației”

Guvernatorul a subliniat că unul dintre factorii importanți care contribuie la diminuarea inflației este restrângerea consumului, deși a admis că procesul este „dureroas”.

În același timp, presiuni inflaționiste continuă să vină din zona bunurilor nealimentare. Cel mai mare impact asupra inflației – aproximativ două puncte procentuale – provine din liberalizarea pieței energiei. De asemenea, creșterea TVA și liberalizarea unor piețe au contribuit la accelerarea inflației.

Isărescu a atras atenția că analiza trebuie să țină cont și de dinamica lunară a prețurilor. Dacă sunt eliminate șocurile din iulie și august 2025, inflația lunară apare relativ stagnantă. În termeni anuali însă, rata actualizată de 24% reprezintă, metaforic, o „cocoașă” care va rămâne în indicele anual până la ieșirea din baza de calcul.

„Încă vreo patru-cinci luni veți putea spune că România este campioana inflației în UE, din cauza acestei cocoașe statistice”, a afirmat guvernatorul, îndemnând la o analiză mai atentă a evoluțiilor lunare.

De ce nu a majorat BNR dobânda-cheie

Întrebat de ce banca centrală nu a majorat rata dobânzii, în contextul presiunilor inflaționiste, Isărescu a explicat că politica monetară influențează cererea agregată, dar nu poate controla direct costurile sau șocurile de natură administrativă.

El a arătat că în vara anului trecut prioritatea a fost corectarea deficitului și menținerea ratingului de țară, în contextul unei crize politice declanșate în luna mai, după demisia premierului, care a generat ieșiri de capital și presiuni asupra economiei.

Economia a intrat într-o zonă de PIB negativ, iar o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi riscat să împingă economia într-o recesiune severă.

„Dacă apeși prea tare pe frână, aduci inflația mai jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea. Nu este un simplu ‘balancing act’, viziunea este mai flexibilă”, a explicat guvernatorul, subliniind că deficitul bugetar trebuia corectat fără a destabiliza suplimentar economia.

Isărescu: Fondurile europene sunt soluția pentru economie

Guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că fondurile europene reprezintă principala soluție pentru susținerea economiei românești, subliniind că acestea pot avea un impact major dacă sunt bine utilizate.

„Fondurile europene chiar pot să ajute România. Dar trebuie create proiecte, trebuie pregătite corespunzător. Aici este soluția, nu în altă parte”, a afirmat guvernatorul, punctând că absorbția eficientă a banilor europeni poate contribui la echilibrarea economiei și la susținerea investițiilor.

Isărescu a atras atenția că România trebuie să se aștepte în continuare la ieșiri de dividende și profituri, un fenomen normal într-o economie deschisă, dar care pune presiune pe balanța externă.

În ceea ce privește evoluția monedei naționale, guvernatorul a precizat că leul are un curs „relativ stabil”, însă a avertizat asupra riscului unor dezbateri speculative privind nivelul la care „ar trebui” să fie cursul.

„O mare atenție ne trebuie acum să nu stimulăm o discuție aiuritoare despre unde trebuie să fie cursul”, a spus Isărescu.

El a remarcat totodată o îmbunătățire semnificativă față de perioada crizei politice de anul trecut, când piețele financiare au reacționat negativ. „Este o îmbunătățire uimitoare față de ce aveam în timpul crizei politice”, a afirmat guvernatorul.

Cu toate acestea, România înregistrează în prezent cea mai mare primă de risc dintre țările cu care se compară, ceea ce indică o percepție mai ridicată de risc din partea investitorilor și costuri mai mari de finanțare.

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație la 3,9%

Guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a transmis un avertisment ferm privind riscurile la adresa ratingului de țară, făcând referire la mesajele recente ale Fitch Ratings.

„Ați văzut ce a zis Fitch. Continuați în direcția aceasta și, spre vară-toamnă, veți avea poate o îmbunătățire. Vă răzgândiți, de la BBB minus nu mai e decât un pas… și apoi nu mai ai acces la piețe, la finanțare externă”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul a amintit că România a mai trecut printr-o astfel de situație în trecut, când retrogradarea ratingului a dus la pierderea accesului la finanțare externă și la apelarea la sprijinul Fondul Monetar Internațional (FMI).

Mesajul vine în contextul preocupărilor legate de deficitul bugetar și de necesitatea menținerii stabilității macroeconomice pentru păstrarea ratingului în categoria recomandată investițiilor.

Totodată, BNR a anunțat revizuirea în creștere a prognozei de inflație pentru finalul anului, la 3,9%, de la 3,7% cât estima anterior. Ajustarea reflectă noile evoluții interne și externe luate în calcul în cadrul Raportului trimestrial asupra inflației.

Isărescu: „Nu vreau să fiu alarmist, dar graficul acesta nu arată deloc bine”

Guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a atras atenția asupra deteriorării perspectivei economice, comentând un grafic privind evoluția gap-ului PIB (diferența dintre PIB-ul efectiv și cel potențial).

„Nu vreau să fiu alarmist, dar graficul acesta nu arată deloc bine”, a declarat Isărescu, făcând referire la proiecția potrivit căreia deficitul de cerere este așteptat să se adâncească până în trimestrul IV 2026, urmând apoi să se mențină, în linii mari, la acest nivel pe orizontul prognozei.

Potrivit prezentării BNR, evoluția este influențată în principal de măsurile de consolidare fiscală, al căror efect restrictiv se va accentua în 2026, ca urmare a suprapunerii pachetelor adoptate. Impactul negativ ar urma să fie parțial atenuat de o absorbție ridicată a fondurilor europene din cadrul programului „Next Generation EU”.

De asemenea, banca centrală anticipează efecte restrictive venite din partea cererii externe încă slabe, precum și din condițiile monetare reale în sens larg, reflectând calibrarea prudentă a politicii monetare într-un context de volatilitate și inflație încă ridicată.

Prognoza BNR privind economia României

Consiliul de administrația al BNR a analizat și aprobat, în ședința de marți, Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.