Un cercetător a izbucnit în lacrimi după ce a făcut în junglă o descoperire pe care o aștepta de 13 ani
Publicat acum 9 ore si 54 minute
Un grup de astronomi americani încearcă să dezlege o enigmă de proporții: oare China încearcă să construiască în secret cel mai mare telescop din lume? Deși autoritățile de la Beijing nu au confirmat oficial proiectul, mai multe indicii sugerează că în spatele tăcerii se află o construcție colosală, cu un diametru estimat de 14,6 metri, care ar surclasa orice telescop existent, scrie Wall Street Journal.
Astronomul Robert Kirshner, profesor emerit la Harvard și coordonator al unui proiect rival din SUA, spune că suspiciunile au apărut în urma unor postări pe rețelele sociale: o companie de stat din Nanjing a anunțat în ianuarie că a câștigat o licitație de 22 milioane de dolari pentru construirea unei cupole pentru un telescop gigant. În aprilie, studenții care au vizitat un institut științific au menționat că au văzut machete de oglinzi pentru un astfel de telescop. În plus, un astronom chinez de top a declarat că vrea să finalizeze proiectul înainte de pensionare.
Un proiect științific sau o mișcare strategică?
Oficialii chinezi nu au confirmat construcția, ceea ce ridică întrebări legate de potențialele avantaje tehnologice și chiar militare. „În mod normal, te-ai aștepta la o doză de mândrie națională”, spune Kirshner, însă aici este vorba despre un proiect de mari dimensiuni, învăluit în tăcere.
Matt Mountain, șeful unei organizații care gestionează telescoapele spațiale Hubble și James Webb pentru NASA, propune două explicații. În primul rând, telescopul ar putea avea aplicații duale, atât cercetare științifică dar și observații militare. Pe de altă parte, China ar încerca să inspire noile generații către cariere în știință și tehnologie pentru a depăși SUA în decurs de câteva decenii. „Astronomia este poarta de intrare către STEM,” afirmă Mountain.
De ce contează un telescop terestru atât de mare
Deși telescoapele spațiale precum James Webb atrag astăzi cea mai mare atenție, telescoapele terestre rămân esențiale. Sunt mult mai ușor de întreținut și pot fi construite la dimensiuni mult mai mari decât cele lansate în spațiu.
Un telescop mai mare oferă imagini mai clare, ceea ce permite astronomilor să măsoare cu mai mare precizie distanțele dintre obiectele îndepărtate din spațiu, explică Robert Kirshner. Aceste date sunt esențiale pentru identificarea de noi planete aflate în așa-numita „zonă locuibilă” – adică la o distanță față de steaua lor care ar putea permite existența apei în stare lichidă.
Pentru comparație, telescopul Hubble are o oglindă de aproximativ 2,4 metri în diametru, iar James Webb una de 6,5 metri. Cele mai mari patru telescoape terestre active în prezent – unul în Spania și trei în SUA – au fiecare oglinzi de circa 10 metri.
În cazul în care China finalizează telescopul său de 14,6 metri, în curând, acesta ar deveni cel mai mare din lume – cu excepția cazului în care Europa reușește să finalizeze înainte propriul telescop de 39 de metri aflat în construcție în Chile.
Grupul coordonat de Kirshner – Thirty Meter Telescope (TMT) – este un consorțiu internațional ce propune construirea unui telescop de 30 de metri pe Insula Mare din Hawaii. În loc să folosească o singură oglindă uriașă (care ar necesita o logistică aproape imposibilă – inclusiv un cuptor gigantic și transport montan), proiectul prevede utilizarea a 492 de oglinzi hexagonale, fiecare cu diametrul de 1,4 metri.
Aceste telescoape gigantice costă între 1 și 2 miliarde de dolari și necesită ani de construcție, a explicat Matt Mountain, coordonatorul mai multor observatoare afiliate NASA.
Ce șanse are SUA în fața uriașului telescop din China
Într-o mișcare mai degrabă strategică decât științifică, Kirshner a înțeles că ar avea mai multe șanse să obțină sprijin politic în SUA dacă ar putea demonstra că și China construiește un telescop de asemenea anvergură.
Cele mai bune surse ale sale au fost colegi vorbitori de chineză, care au confirmat informal că în China se dezvoltă o locație pentru telescop pe Platoul Tibetan, în sud-vestul țării. În plus, astronomi chilieni i-au spus lui Mountain că Beijingul explorează posibilitatea de a construi un observator și în emisfera sudică, tot în Chile.
Cu aceste informații în mână, Kirshner a mers să discute cu personalul Congresului și cu oficiali ai Fundației Naționale pentru Știință (NSF).
Însă, în mai, a întâmpinat un obstacol: administrația Trump a propus reducerea bugetului NSF de la 9 miliarde la 4 miliarde de dolari. Consilierul pe știință al președintelui a declarat la acel moment că progresul științific s-a plafonat în anumite domenii și că mai mulți bani nu ar garanta rezultate mai bune.
În solicitarea sa bugetară, NSF a propus să sprijine doar Giant Magellan Telescope (GMT), un proiect condus de un consorțiu din California. Cu un diametru de 25 de metri, GMT ar fi mai mare decât telescopul Chinei, dar mai mic decât TMT-ul lui Kirshner. Și acest observator ar urma să fie construit în Chile.
Dacă GMT este singurul susținut, iar proiectul chinez e finalizat, China ar rămâne cu cel mai mare telescop din emisfera nordică.
În iulie, Kirshner a primit totuși o veste bună: o comisie a Senatului a propus tăieri bugetare minime pentru NSF și a exprimat sprijin pentru ambele proiecte – GMT și TMT. Kirshner a cerut Congresului să sprijine ceea ce el a numit „un răspuns energic la eforturile Chinei”.