Întâlnirea istorică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programată să aibă loc în Alaska, nu este doar despre Ucraina, ci despre un pachet de negocieri mult mai amplu, a declarat vineri analistul de politică externă Ștefan Popescu, la Antena 3 CNN.
„Nu este o siguranță totală”, spune Popescu despre încrederea afișată de Trump că va obține un rezultat concret.
„Chiar dacă am fi avut o administrație democrată, deznodământul era același. Ucraina nu mai reprezintă o prioritate pentru Statele Unite. Prioritățile sunt China, Indo-Pacificul, Arctica, cooperarea spațială, prețul petrolului mondial”, adaugă el.
Alaska este teren simbolic pentru Putin
Faptul că summitul are loc în Alaska este, în sine, o victorie de imagine pentru liderul rus.
„Este semnificativ. O țară aflată sub sancțiuni, căreia i-a fost interzis inclusiv survolul spațiilor aeriene occidentale, pășește pe solul primei puteri mondiale. Este o ocazie pentru a arăta: ‘Nu mă primiți la Bruxelles, Paris sau Berlin, dar sunt prezent pe sol american’”, a subliniat Popescu.
Absența lui Zelenski nu surprinde
Analistul nu se miră că președintele ucrainean nu participă la această primă rundă.
„Este o negociere mult mai amplă. Trump a recunoscut că este nevoie de Ucraina pentru ca rezultatul să fie acceptat, dar și de acordul europenilor care îi susțin pe ucraineni”, spune Ștefan Popescu.
Compromisul este inevitabil
„Pacea din Ucraina va fi una impură. În istorie există doar două căi de a încheia un război: victoria totală a uneia dintre părți sau negocierea, iar negocierea presupune tot timpul un compromis”, a punctat Popescu.
El avertizează că lipsa unui rezultat la Alaska ar însemna continuarea războiului, cu riscul ca dispozitivul ucrainean, deja slăbit, să cedeze și mai mult.
Miza reală: demilitarizarea Ucrainei
Pesimist în privința șanselor unui acord echitabil, Popescu consideră că pentru Putin chestiunea teritorială este secundară.
„Ceea ce mă neliniștește este demilitarizarea Ucrainei, menținerea ei într-o zonă gri, între Occident și Rusia. El vrea ca Ucraina să nu intre nici în NATO, nici în UE și să renunțe la tratatele de asistență securitară cu țările occidentale. Este o condiție foarte grea, care va influența viitorul strategic al Ucrainei”, precizează analistul.
„Teritoriile sunt o chestiune secundară. Mai grav este să fii ținut în sfera de influență a unei puteri, cum s-a întâmplat cu România după al Doilea Război Mondial”, a conchis analistul.