Declarații contradictorii după summit-ul din Alaska. Putin: Am ajuns la un acord. Trump: Nu există un acord

În cadrul declarației sale din conferința de presă, un Donald Trump sobru și cu o expresie care arăta o oarecare iritare, a spus că a avut o discuție „productivă” cu Putin și că s-au făcut „unele progrese”.

Trump a spus imediat că-i va suna pe aliații NATO și, mai ales, pe Volodimir Zelenski. De asemenea, spune că un acord va fi „în final” la latitudinea lor – europenii și ucrainenii vor trebui să fie de acord cu un astfel de acord.

„Dar nu vom avea un acord până ce nu semnăm un acord”, a mai spus președintele SUA, adăugând și că „s-au făcut progrese importante” dar că „nu am ajuns încă acolo” (la un acord – n. red.).

„Am avut mereu o relație fantastică cu președintele Putin, Vladimir. Vom opri uciderea a mii de oameni în fiecare săptămână.

Președintele Putin dorește ca asta să se întâmple la fel de mult ca mine”, a mai spus Trump.

„Vom vorbi din nou foarte curând și ne vom vedea din nou, probabil, foarte curând”, a mai spus Trump.

Putin i-a răspuns în limba engleză – „Data viitoare la Moscova”.

Putin începe spunând că și SUA și Rusia, deși sunt „separate de oceane sunt vecini apropiați”.

„Suntem la doar patru kilometri distanță, suntem vecini apropiați, iar asta este un fapt”, a continuat el.

Din acest motiv, Putin spune că l-a salutat pe Trump cu „salut, vecine”, când și-au strâns mâinile pe covorul roșu, la momentul sosirii sale în SUA.

Putin a continuat prin descrierea istoriei Alaskăi, teritoriu care a fost parte a Rusiei înainte să fie vândut Statelor Unite în 1867.

El a vorbit și de prezența bisericilor ortodoxe în statul american.

„Sunt sigur că această moștenire culturală ne va ajuta să reconstruim și să promovăm relații mutual benefice și de egalitate”, a adăugat el.

Putin a mai spus și că nu au mai fost summit-uri între cele două țări de mai mulți ani și că relațiile bilaterale „s-au prăbușit la cel mai mic nivel de la Războiul Rece”.

Mai spune el, „este vremea să trecem de la confruntare la dialog”. Putin a spus că întâlnirea cu președintele american trebuia să se întâmple de multă vreme.

El a mai spus și că a avut discuții „sincere” cu Donald Trump și a lăudat și eforturile lui Steve Witkoff de a menține dialogul activ.

Legat de subiectul războiului din Ucraina, Putin a spus că trebuie eliminate „cauzele primare” ale conflictului și că „un acord de durată trebuie să elimine aceste cauze primare”. Nu a detaliat la ce se referă.

Putin a mai spus și că speră ca ucrainenii și europenii „să nu saboteze” procesul de pace.

„Aș vrea să-i mulțumesc președintelui Trump pentru tonul plăcut”, adăugând și că ambele părți ar trebui să fie „orientate spre rezultate”.

„Trump a arătat clar că îi pasă de prosperitatea țării sale, dar înțelege și că Rusia are propriile interese”.

Declarațiile din conferința de presă ale celor doi lideri par să fie contradictorii. Dacă Vladimir Putin a părut satisfăcut de discuție și de ce a discutat cu americanii, Donald Trump a fost mult mai sobru și a părut nemulțumit de felul în care s-a desfășurat discuția.

În plus, dacă Vladimir Putin a vorbit de parcă ar fi stabilit deja un acord cu Donald Trump în privința Ucrainei, Donald Trump a spus explicit că „nu avem un acord până ce nu-l semnăm”, în ceea ce a părut să fie un răspuns direct dat liderului rus.

Totuși, Trump s-a ferit să-l antagonizeze direct pe Putin și a spus că crede că discuțiile sunt „pe drumul cel bun”.

Putin a vorbit, în mod surprinzător, în declarația sa de după discuția cu Trump, despre „securitatea Ucrainei”, despre care spune că trebuie să fie garantată. „Suntem pregătiți să lucrăm la asta”, a spus el.

„Mi-aș dori ca acordul la care am ajuns împreună să ne ajute să ne apropiem de obiectiv și să bată calea spre pace în Ucraina”.

Putin a mai spus și că „cauzele primare” ale războiului din Ucraina trebuie să fie eliminate.

E vorba de retorica veche a Rusiei, care susține că războiul din Ucraina a fost declanșat pentru că Rusia este „amenințată” de Occident.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ceea ce ați spus a fost foarte profund și o să spun și eu că cred că am avut o întâlnire foarte productivă, au fost foarte multe puncte în care am fost de acord, unele foarte importante. Nu am ajuns unde trebuia să ajungem, dar am făcut progrese.

Totuși, nu avem un acord până ce nu vom avea un acord.

O să-i sun pe liderii NATO curând, o să-i sun și pe alții despre care cred că ar trebui să fie informați. O să-l sun pe președintele Zelenski și o să-i spun despre întâlnirea de azi. În final, și ei vor trebui să fie de acord cu ceea ce am stabilit noi, Marco și Steve, și alți membri grozavi ai administrației Trump. Avem niște lideri grozavi, au făcut o treabă grozavă, avem și niște lideri de business ruși și cred că toată lumea vrea să facă comerț – am devenit cea mai grozavă țară din lume într-o perioadă scurtă și abia așteptăm să facem afaceri.

O să încercăm să terminăm cu asta (războiul din Ucraina – n. red.), am făcut progrese grozave azi.

Am avut mereu o relație fantastică cu președintele Putin, cu Vladimir, am avut multe întâlniri dificile, întâlniri bune.

Ca să fiu foarte rapid, eu o să dau niște telefoane, să explic ce s-a întâmplat, dar am avut o conversație foarte productivă, ne-am pus de acord pe multe subiecte, dar au fost câteva care au rămas, unele nu-s prea semnificative, unul este cel mai important, dar avem o șansă bună să încheiem totul. Nu am încheiat, dar avem o șansă bună.

Aș vrea să-i mulțumesc președintelui Putin și echipei sale, unii dintre voi sunteți poate la fel de faimoși ca șeful. Mii de oameni pe săptămână mor și președintele Putin își dorește la fel de mult ca mine să încheiem asta.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Negocierile noastre s-au desfășurat într-o atmosferă constructivă de respect mutual. Au fost negocieri cuprinzătoare care au fost utile. Aș vrea să-i mulțumesc din nou președintelui Trump pentru invitația de a veni aici, în Alaska.

Are foarte mult sens că am venit aici, pentru că țările noastre, deși separate de oceane, sunt vecine apropiate. Așa că atunci când ne-am întâlnit, când am coborât din avion, i-am spus domnului președinte „Bună ziua, vecine bun! Mă bucur să te văd sănătos și în viață”. Cred că așa e normal și că sunt cuvinte frumoase pe care ni le putem spune unul celuilalt.

Suntem separați de strâmtoarea Bering dar sunt doar patru kilometri între noi. E important și că Alaska este parte a istoriei comune între țările noastre. Avem încă o moștenire culturală importantă din perioada Americii rusești – avem biserici ortodoxe și multe nume de origine rusă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aici în Alaska a fost originea podului aerian prin care s-a făcut transferul prin programul lend-lease. Era o rută periculoasă. Chiar și așa, piloții ambelor țări au făcut totul pentru victorie.

Tocmai ce am fost în orașul Magadan din Rusia, unde există un memorial dedicat piloților ruși și americani și acolo sunt două steaguri – rus și american. Știu că și aici e un astfel de memorial al piloților sovietici și suntem recunoscători americanilor pentru acel memorial – consider că e nobil și admirabil. Țările noastre au învins dușmani împreună, sunt sigur că această moștenire ne va ajuta să refacem relațiile chiar și în cele mai grele condiții.

Se știe că nu au mai fost summit-uri între SUA și Rusia în ultimii patru ani, iar asta e un lucru rău pentru că relațiile s-au prăbușit la cel mai jos nivel de la Războiul Rece. Cred că nu ne ajută nici pe noi, nici lumea în ansamblu.

Mai devreme sau mai târziu trebuia să ne întâlnim.

Eu și președintele Trump am avut multe contacte directe, am vorbit la telefon de nenumărate ori, cu sinceritate, iar emisarul special al domnului președinte, domnul Witkoff a venit la Moscova de multe ori.

Știți bine că elementul central a fost  problema din Ucraina. Vedem acest efort al administrației și președintelui Trump personal să rezolve problema iar dorința lui să ajungă la miezul problemei să înțeleagă istoria e lăudabil.

După cum am spus, situația din Ucraina se datorează unor amenințări fundamentale la securitatea noastră. Noi am spus mereu că națiunea ucraineană este o națiune frățească a Rusiei, chiar dacă sună ciudat în contextul actual. Avem aceleași rădăcine, de aceea, ceea ce s-a întâmplat este o tragedie pentru noi și o rană teribilă.

De aceea, suntem interesați să-i punem capăt dar suntem și convinși că pentru a obține o pace durabilă trebuie să eliminăm toate cauzele primare ale acelui conflict. Am spus că trebuie luate în considerare interesele legitime ale Rusiei și trebuie reinstituit un echilibru în Europa.

Am fost de acord cu președintele Trump că trebuie garantată și securitatea Ucrainei și vreau să sper că acordul la care am ajuns împreună va susține acest obiectiv și va pregăti drumul spre pace în Ucraina.

Ne așteptăm ca Kievul și capitalele europene să vadă lucrurile constructiv și să nu saboteze situația. Să nu recurgă la provocări pentru a distruge eforturile.

Interesant este că de când a venit noua administrație la putere, comerțul bilateral a început să crească. E încă simbolic și mai avem mult de lucru. E clar că potențialul e uriaș și SUA și Rusia își pot oferi atât de multe una celeilalte.

Per total, e important să revenim la cooperare.

Vreau să mulțumesc președintelui Trump pentru munca noastră comună, pentru tonul bun al conversației și e important ca discuția să fie orientată pe rezultate. Vedem că președintele SUA are o idee clară a lucrurilor pe care vrea să le obțină și înțelege și că Rusia are propriile interese. Sperăm ca acordul de azi să fie punctul de plecare nu doar pentru soluția la războiul din Ucraina, ci și pentru reluarea relațiilor bilaterale.

În final, aș vrea să adaug încă un lucru – să vă reamintesc că în 2022, în timpul contactului cu ultima administrație, am încercat să-l conving pe precedentu meu coleg american că lucrurile nu trebuie să degenereze și că asta e o mare greșeală. Președintele Trump a spus că dacă el era încă președinte, războiul nu ar mai fi fost și pot să confirm asta. Cred că, per total, eu și președintele Trump am construit o relație bună și de încredere și știu că putem ajunge mai repede la un sfârșit al conflictului din Ucraina.

Tonul comunicării dintre Rusia și SUA este „funcțional” și ambele părți sunt concentrate pe „obținerea de rezultate” și pe „depășirea moștenirii toxice” a administrației americane precedente, a declarat ambasadorul rus la Washington.

„Federația Rusă a pregătit documentele pentru redeschiderea traficului aerian cu Statele Unite, chestiunile încă se discută”, a mai spus el.

Emisarul lui Putin spune că discuțiile au mers remarcabil de bine
Auzim primele reacții la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Emisarul Kirill Dmitriev a declarat pentru agenția de știri rusă Interfax că întâlnirea a decurs remarcabil de bine.

Donald Trump și Vladimir Putin urmează să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, după încheierea discuțiilor.

Discuția între echipele lui Trump și Putin durează deja de mai bine de două ore și jumătate. Durata conversației o depășește deja pe cea din Helsinki și este cea mai lungă conversație Trump-Putin. Durata indică și că Donald Trump caută lămuriri și că ar putea exista un rezultat în această seară.

Hillary Clinton, fostă primă doamnă a Statelor Unite şi candidată la preşedinţie din partea democraților la alegerile din 2016, pe care le-a pierdut în faţa lui Donald Trump, a declarat, vineri, că ar fi dispusă să-l nominalizeze pe actualul preşedinte american la Premiul Nobel pentru Pace dacă acesta reuşeşte să pună capăt războiului din Ucraina, informează EFE, citată de Agerpres.

Clinton a făcut această declaraţie în cadrul podcastului „Raging Moderates”, în care a spus că Trump „îşi doreşte din tot sufletul să primească Premiul Nobel pentru Pace”.

Apoi, Hillary Clinton a enumerat condiţiile care ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la o pace acceptabilă, care par departe de ceea ce Rusia este dispusă să accepte: un armistiţiu fără niciun schimb de teritorii, o retragere a Rusiei din toate teritoriile ucrainene ocupate şi ca Rusia să nu ameninţe securitatea Europei. Pe scurt, „fără a pune Ucraina într-o poziţie în care trebuie să cedeze teritorii agresorului”, a spus ea.

„Uitaţi, dacă am putea realiza toate acestea şi dacă preşedintele Trump ar fi arhitectul, l-aş nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace, pentru că scopul meu aici este să previn capitularea în faţa lui Putin, încurajată de Statele Unite", a concluzionat ea.

Trump nu şi-a ascuns niciodată interesul de a câştiga Premiul Nobel pentru Pace, motiv pentru care a promovat acorduri în conflicte îndepărtate, cum ar fi cele dintre Rwanda şi Republica Democrată Congo sau între Armenia şi Azerbaidjan. Cu toate acestea, cel puţin până acum, Trump nu a reuşit să pună capăt celor mai importante conflicte din punct de vedere geopolitic: războiul din Ucraina şi războiul din Gaza.

În timp ce Trump și Putin își începeau întâlnirea în Alaska, aviația ucraineană alerta cetățenii țării că există o amenințare iminentă de atac din partea avioanelor și dronelor rusești.

În timp ce Trump și Putin stăteau la fotografii, cetățenii ucraineni erau avertizați că drone de tip Shahed se află în zona Dnipro dar și că avioanele rușilor se pregătesc de bombardamente.

Vladimir Putin a afișat o serie de expresii bizare în timp ce aștepta începutul summit-ului cu Donald Trump și în timp ce jurnaliștii americani încercau să extragă o declarație de la el. Șeful de la Kremlin a făcut o serie de grimase, zâmbete forțate și expresii care contrastează puternic cu expresia deobicei glacială pe care o afișează în alte contexte.

? Social Media and News Focus on Vladimir Putin's Facial Expression at the Start of the Meeting with Trump

Seriously, what's going on with him? pic.twitter.com/dtMOOz7uyb

— NEXTA (@nexta_tv) August 15, 2025

Donald Trump și Vladimir Putin discută deja de peste o oră. Acest lucru este important dintr-un singur motiv – președintele american declara la începutul săptămânii că va ști „în câteva minute” dacă Putin își dorește cu adevărat să ajungă la pace.

El a spus și că dacă summit-ul merge prost, se va ridica și va pleca.

„Aș putea să plec și să le spun «mult succes!»” și asta va fi sfârșitul.

Totuși, chiar și această declarație ar putea să fi fost doar un alt exemplu de retorică goală din partea lui Donald Trump, care este cunoscut pentru faptul că se răzgândește des.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, Maria Zaharova, a luat în râs presa occidentală.

„Presa occidentală, timp de trei ani a vorbit de izolarea Rusiei, iar astăzi au văzut covorul roșu cu care a fost primit președintele rus în Statele Unite”, a declarat reprezentanta statului agresor.

Putin i-a oferit lui Trump hărți și materiale istorice care, potrivit spuselor sale, demonstrează caracterul „artificial” al formării Ucrainei, scriu agențiile internaționale.

Trump lansează o campanie de strângere de fonduri în timp ce începe discuțiile cu Putin. Echipa lui Donald Trump a trimis un e-mail susținătorilor săi, solicitând donații în timp ce acesta poartă discuții cu Putin.

Trump folosește termeni prin care să-i motiveze pe susținătorii săi să doneze câte zece dolari fiecare.

E-mailul este intitulat: „TRUMP ÎN ALASKA! CU PUTIN!”

„Mă întâlnesc cu Putin în Alaska! E puțin frig. ACEASTĂ ÎNTÂLNIRE ESTE O MIZĂ FOARTE MARE pentru lume.”

„Democrații nu ar dori nimic mai mult decât ca EU SĂ EȘUEZ. Nimeni în lume nu știe să facă afaceri ca mine!”

„ÎN această seară la miezul nopții, termenul meu limită de strângere de fonduri FOARTE IMPORTANT se apropie, iar Stânga Radicală urmărește cifrele noastre în această seară, dintre toate nopțile, pentru a vedea dacă nu cumva vom rata... DAR, lansez TRUMP BLITZ-ul în care fiecare Patriot care citește acest mesaj va dona 10 dolari pentru a FI ALĂTURI DE TRUMP!”, se arată în text.

Între timp, susținătorii lui Trump sunt adunați lângă locul de desfășurare a discuțiilor din Anchorage, Alaska.     

Donald Trump și Vladimir Putin s-au prezentat în fața presei înainte de a da startul discuțiilor bilaterale.

Cei doi lideri au ignorat presa și întrebările strigate dinspre jurnaliști.

Totuși, Putin a părut să se încrunte și să-și arate iritarea când a fost întrebat dacă se va opri din ucis civili în Ucraina.

Conform jurnalistei Sky News Martha Kelner, Putin le-a strigat celorlalți „să mergem mai departe”, dând semnalul că jurnaliștii ar trebui dați afară din cameră. Ulterior, un agent Secret Service a început evacuarea presei din cameră.

Reporterii l-au bombardat pe Putin cu întrebări rapide înainte de începrea evenimentului.

„Domnule Putin, veți agrea un armistițiu? Vă veți angaja să nu mai ucideți civili? De ce ar trebuie președintele Trump să vă mai creadă pe cuvânt acum?”, a fost întrebat Putin de jurnaliști.

Șeful de la Kremlin nu a răspuns la nicio întrebare iar gărzile sale i-au întrerupt rapid pe jurnaliști. La un moment dat, jurnaliștii zgomotoși au fost scoși cu forța din cameră. Un agent al Secret Service a strigat la ei „Toată lumea afară din cameră!”

Cei doi lideri au ieșit aproape simultan din aeronave și s-au întâlnit pe covorul roșu. Trump l-a aplaudat pe Putin înainte ca acesta să ajungă să-l salute, iar după ce și-au strâns mâinile, cei doi au plecat cordial spre mașină.

Președintele SUA și Vladimir Putin au plecat cu aceeași mașină de la baza militară americană din Alaska.

Summit-ul dintre Putin și Trump a început cu o discuție tete-a-tete în limuzina președintelui SUA.

CNN scrie că formatul întâlnirii din Anchorage se va schimba, iar discuția nu se va purta doar între președintele american și Vladimir Putin, ci urmează să participe și miniștrii de externe - Marco Rubio și Serghei Lavrov.

Întâlnirea față în față care fusese planificată între președinții Donald Trump și Vladimir Putin va include acum consilieri ai celor doi, potrivit Casei Albe.

Secretara de presă, Karoline Leavitt, le-a spus reporterilor aflați la bordul Air Force One că Trump va fi acum însoțit de secretarul de stat Marco Rubio și de trimisul special Steve Witkoff pentru partea bilaterală a discuțiilor.

Leavitt a spus, la începutul acestei săptămâni, că liderii se vor întâlni față în față, și nu era imediat clar de ce acele planuri s-au schimbat.

După partea bilaterală a summit-ului, delegațiile se vor întâlni pentru prânz. Rubio, Witkoff, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și șefa de cabinet Susie Wiles sunt, de asemenea, așteptați să participe.

Sky News scrie că avionul prezidențial Air Force Once al președintelui SUA a aterizat în Alaska – la baza militară Elmendorf Richardson.

Președintele Trump ar fi ajuns înaintea lui Putin, însă agenția Tass scrisese, anterior, că Putin ar fi ajuns înainte. Informația Tass nu a fost confirmată.

Avionul prezidențial al lui Vladimir Putin  a aterizat în orașul Anchorage din Alaska, acolo unde urmează să aibă loc summit-ul său cu Donald Trump, a confirmat agenția de presă de stat Tass. Totuși, această informație nu a fost confirmată de nicio altă surse, iar conform altor relatări, avionul care a aterizat a fost unul dintre cele ale escadrilei ruse, dar fără Putin la bord.

Mihail Podoliak, consilierul președintelui ucrainean, a explicat vineri, cu câteva ore înainte de întâlnirea din Anchorage dintre Vladimir Putin și Donald Trump, că Ucraina va evalua summit-ul din Alaska în funcție de trei criterii esențiale. Dacă președintele american vrea să fie un „mediator al păcii”, trebuie să obțină o încetare a focului „completă, imediată și necondiționată”. De asemenea, Rusia nu poate avea drept de veto în negocierile pentru un acord de pace, în care trebuie să fie implicate Ucraina și Europa.

Consilierul președintelui ucrainean a scris pe Twitter cele trei criterii pe care le urmărește Ucraina la summit-ul din Alaska, care va începe în câteva ore. 

„Ucraina va evalua rezultatele summitului din Anchorage în funcție de trei criterii: 

1. O încetare a focului completă, imediată și necondiționată
2. Principiile unui viitor proces de pace să fie agreat cu Ucraina și Europa, fără ca Moscova să aibă drept de veto. Asta include negocieri sincere în format trilateral.
3. Un semnal clar către toate țările care primesc resurse de la Rusia că sprijinirea unui război înseamnă izolare și pierdere a accesului pe piețele internaționale. Trebuie să fie urmat de sancțiuni”, a scris Mihail Podoliak. 

Consilierul a precizat că este „evident” că Donald Trump ar vrea să plece din Alaska ca un „mediator al păcii”, dar acest lucru va fi posibil doar dacă obține o încetare a focului imediată. 

„Nu va exista comerț în teritorii și nici statut special pentru regiunile ocupate. Mai întâi, trebuie să nu mai moară oameni. Abia apoi poate începe politica

Este evident că președintele Trump vrea să părăsească Alaska ca un mediator al păcii, nu ca un personaj pasiv în scenariul altcuiva, adică al Rusiei. Acest lucru este posibil doar dacă prima condiție privind încetarea focului este îndeplinită literalmente în câteva ore. În caz contrar, trebuie activate automat instrumente de presiune puternice”, a precizat Podoliak. 

Volodimir Zelenski spune că nu se vede niciun semn că Rusia e interesată de pace, în condițiile în care lumea stă în așteptarea summit-ului din Alaska.

„În ziua negocierilor, rușii omoară din nou oameni. Asta spune multe”, spune președintele ucrainean.

„Războiul continuă”, a adăugat Zelenski, care spune și că „nu există nicio indicație, niciun semn că Moscova se pregătește să oprească acest război”.

Președintele SUA a făcut noi declarații în drum spre Alaska. El spune că ar vrea o încetare a focului în Ucraina începând de astăzi și a lansat noi săgeți spre aliații europeni, spunând că „nu-mi spune mie Europa ce să fac”.

„Ce anume va decide dacă summit-ul de azi e un succes? Nu pot să vă spun, nu ştiu, nimic nu e bătut în cuie. Am anumite pretenţii... vreau să văd o încetare a focului, asta n-are legătură cu Europa, nu-mi spune mie Europa ce să fac. 

Dar vor fi implicaţi în proces, evident, la fel ca Zelenski. Vreau să văd rapid o încetare a focului, nu ştiu dacă va fi azi, dar nu voi fi fericit dacă nu e azi.

Toţi spun că e imposibil să se întâmple azi, eu spun doar... vreau să se oprească măcelul, sunt implicat în asta doar ca să pun capăt măcelului”, a declarat Donald Trump, la bordul Air Force One.

Jurnaliștilor ruși de la bordul avionului prezidențial al lui Putin li s-a servit la masă „pui a la Kiev”, în timpul zborului spre Alaska, a declarat redactorul șef al televiziunii RT – ceea ce pare să fie cea mai recentă insultă la adresa Ucrainei din partea statului agresor, relatează CNN.

„Jurnaliștii noștri, care au mers în Alaska la bordul acestui zbor special, au primit pui a la Kiev în avion”, a declarat Margarita Simonian pe Telegram.

Egor Piskunov, un reporter al canalului de propagandă rusă, a declarat că această masă „ar putea fi un semn bun pentru negocierile viitoare”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că întâlnirea Putin-Trump ar putea să dureze până la șapte ore.

Summit-ul anterior, de la Helsinki, a durat doar două ore.

În timp ce lumea așteaptă summit-ul Trump-Putin și deznodământul acestuia, rușii atacă cu brutalitate Ucraina – o rachetă rusească a lovit suburbiile orașului Dnipro, în centrul Ucrainei, conform oficialilor locali.

Rusia își continuă, astfel, atacurile în forță împotriva Ucrainei cu doar câteva ore înainte de întâlnirea istorică între șeful de la Kremlin și președintele american.

Un om a fost rănit în atacurile Rusiei împotriva Ucrainei. O altă lovitură de astăzi a țintit infrastructură civiliă în regiunea ucraineană Sumî, aflată la graniță cu Rusia, conform lui Oleh Hrihorov, șeful administrației militare regionale de acolo.

De asemenea, doi polițiști ucraineni au fost uciși în Sviatohirsk, în estul regiunii Donețk, după ce vehiculul lor a fost lovit de ruși.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va ajunge la timp în Alaska pentru summit-ul cu donald Trump.

„Președintele mereu ajunge la timp”, a susținut Peskov, la bordul avionului care traversează Orientul Îndepărtat rus.

Putin este cunoscut pentru faptul că întârzie mereu la întâlnirile importante, probabil pentru a-și demonstra „dominația” față de interlocutorii săi.

În 2013, șeful de la Kremlin l-a lăsat pe Papa Francisc să aștepte aproape o oră, în timpul unei vizite la Vatican.

De-a lungul lungilor decenii în care a stat la putere la Moscova, Putin a ținut numeroși lideri în așteptare.

Putin a ajuns în orașul Magadan din Orientul Îndepărtat rus, în drumul său spre summit-ul din Alaska cu Donald Trump.

Șeful de la Kremlin pare că vrea să facă, în drumul său spre Alaska, câteva întâlniri triviale, de propagandă, cu lideri ruși locali. Presa de stat de la Moscova a scris că dictatorul discută probleme de planificare urbană și a inspectat o uzină de procesare de produse din ulei de pește.

Astfel de întâlniri sunt deliberate pentru liderul rus, care deseori se angajează în astfel de scenete de propagandă, menită să afișeze „încredere și control”.

În același timp, una dintre ele a fost și cu intenția explicită de a-l „vrăji” pe Trump – Putin a depus flori la un memorial care comemorează cooperarea ruso-americană din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Donald Trump îl va întâmpina pe Vladimir Putin chiar de la coborârea din avion, acesta urmând să fie primul mare moment de la summit-ul istoric din această seară.

Președintele american urmează să-l întâmpine formal pe liderul rus, chiar în momentul în care va păși pe teritoriu american, în Alaska.

Întâlnirea crucială de vineri seară a lui Donald Trump cu Vladimir Putin are loc într-un context în care diplomația americană duce lipsă de o serie de ambasadori cheie – mulți dintre ei fie au fost dați afară de administrație pe motiv că nu sunt „suficient de MAGA” ori au demisionat ei din posturi.

De exemplu, Statele Unite încă nu au un ambasador confirmat la Moscova, după ce ambasadoarea Lynne Tracy, o diplomată de carieră, a demisionat la începutul verii.

Nici Kievul nu are ambasador american, după ce ambasadoarea Bridget Brink s-a retras după ce a criticat guvernul lui Trump pentru apropierea sa față de Rusia.

Nu există nici secretar de stat adjunct pentru probleme europene și nici nu există cineva nominalizat pentru post.

Așa-zisul președinte din Belarus, Alexander Lukașenko, a purtat o conversație telefonică cu președintele SUA, Donald Trump. Canalul de Telegram „Pool of the First”, apropiat lui Lukașenko, a relatat despre această informație.

„Am avut o discuție minunată cu foarte respectatul președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Scopul apelului a fost să-i mulțumesc pentru eliberarea a 16 prizonieri. Discutăm, de asemenea, eliberarea a alți 1.300 de prizonieri.

Conversația noastră a fost foarte bună. Am discutat multe subiecte, inclusiv vizita președintelui Putin în Alaska. Abia aștept să-l întâlnesc pe președintele Lukașenko în viitor”, a scris Trump pe rețeaua sa, Truth Social.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de încredere în președintele Donald Trump înainte de summit-ul istoric din Alaska. Liderul de la Kiev a spus că țara sa „contează pe America”.

„Contăm pe America”, a declarat președintele ucrainean. El a distribuit această declarație pe rețelele sociale la scurt timp după ce Donald Trump a plecat spre Alaska.

Liderul ucrainean spune că se așteaptă să primească astăzi un raport de informații privind „intențiile actuale ale părții ruse” și pregătirile Moscovei pentru întâlnirea din Alaska.

„Miza este cu adevărat mare”, spune el, referindu-se la postarea anterioară a lui Trump pe rețelele sociale

Zelenski continuă: „Cel mai important este ca această întâlnire să deschidă o cale reală spre o pace justă și o discuție substanțială între lideri, în format trilateral – Ucraina, Statele Unite și partea rusă. „Este momentul să se pună capăt războiului, iar pașii necesari trebuie făcuți de Rusia.

„Suntem gata, ca întotdeauna, să lucrăm cât mai productiv posibil.”

În timpul zborului cu Air Force One către Alaska, președintele american, Donald Trump, a declarat că intenționează să discute cu Vladimir Putin „problema teritorială”, relatează CNN.

În prezent, Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar Putin a transmis în mai multe rânduri că vrea ca forțele Kievului să se retragă complet din cele patru regiuni anexate ilegal prin decret în toamna lui 2022. Acestea - Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk - nu sunt controlate 100% de trupele Moscovei nici în prezent.

La bordul lui Air Force One, Trump a spus că decizia în privința chestiunilor teritoriale trebuie să aparțină Ucrainei.

„Acestea vor fi discutate, dar trebuie să las Ucraina să ia această decizie și cred că (ucrainenii) vor lua o decizie corectă. Nu sunt aici să negociez în numele Ucrainei. Sunt aici să-i aduc la masa negocierilor. Și cred că sunt două părți aici”, a afirmat el.

El a făcut trimitere și la ultimele atacuri rusești în Ucraina, din noaptea de joi spre vineri.

„Cred că Putin încearcă să negocieze. Cred că, în mintea lui, asta îl ajută să încheie o înțelegere mai bună. Dar, de fapt, îl dezavantajează!”, a spus președintele SUA.

Trump s-a declarat dispus să discute cu Vladimir Putin chestiuni comerciale, în cazul în care se va reuși obținerea unui progres în soluționarea conflictului ucrainean.

„Am observat că aduce mulți oameni de afaceri din Rusia și asta e bine. Îmi place asta, dar nu vor face afaceri până nu oprim războiul”,  a promis președintele.

Pe de altă parte, liderul american a declarat că SUA vor fi pregătite să impună sancțiuni economice foarte dure împotriva Rusiei dacă părțile nu vor ajunge la un acord în privința Ucrainei.

„Nu fac asta pentru sănătatea mea, nu am nevoie. Fac asta ca sa salvez multe vieți!”, a spus Trump.

Potrivit acestuia, Putin este „un tip inteligent”, cu care se înțelege, iar în relația lor „există un nivel bun de respect, de ambele părți”.

El a conchis spunând: „Vladimir Putin a vrut să ia toată Ucraina. Dacă nu eram președinte, el ar fi luat-o chiar acum. Ar fi luat toată Ucraina, dar nu o va face”.

Rusia s-a confruntat cu o serie de sancțiuni occidentale după ce a invadat Ucraina în 2022, însă cheltuielile militare masive și găsirea de noi clienți pentru petrolul său i-au menținut economia pe linia de plutire, notează CNN.

Sancțiunile vestice au vizat cu precădere exporturile energetice ale Rusiei, în încercarea de a limita finanțele Kremlinului.

Uniunea Europeană, de exemplu, a impus o interdicție asupra importurilor maritime de țiței rusesc la sfârșitul anului 2022.

Moscova s-a adaptat, redirecționând cantități mari de petrol către India și China. 

Amenințările președintelui american Donald Trump de a introduce așa-numitele sancțiuni secundare – tarife suplimentare aplicate cumpărătorilor de petrol rusesc – ar putea perturba însă aceste fluxuri comerciale.

Trump a avertizat că va impune o taxă de 25% asupra exporturilor de produse indiene în SUA de la sfârșitul lunii august, ca pedeapsă pentru comerțul cu petrol între New Delhi și Moscova.

Acest tarif ar urma să se adauge la tariful de 25%, care operează de săptămâna trecută.

India și-a apărat decizia de a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a asigura securitatea energetică pentru populația sa de 1,4 miliarde de locuitori.

Dacă sancțiunile secundare se vor extinde și vor determina, în cele din urmă, cumpărătorii de produse energetice rusești să-și găsească furnizori alternativi, acest lucru ar putea reprezenta o lovitură semnificativă pentru Kremlin, conchide CNN.

Forțele armate ucrainene au comunicat că au avut loc mai multe explozii la o rafinărie de petrol din Rusia după lansarea unui atac al Kievului.

Ar fi vorba despre rafinăria Syzran din regiunea Samara din Rusia.

#BREAKING | Russia's Syzran Oil Refinery in Samara Oblast is engulfed in flames following a Ukrainian drone attack overnight. https://t.co/zQRXOWBbg2 pic.twitter.com/Dv0LXl6jOP

— The Global Eye (@TGEThGlobalEye) August 15, 2025

Este una dintre cele mai mari rafinării ale companiei Rosneft.

Imaginile verificate de Sky News prin geolocalizare arată incendii în complexul petrolier.

La Syzran se produce inclusiv kerosen pentru aviație iar Ucraina susține că rafinăria furnizează combustibil forțelor armate ruse.

Potrivit Rosneft, care a achiziționat complexul în 2007, capacitatea de rafinare a uzinei este de 8,5 milioane de tone de țiței pe an.

Trump se pregătește să plece spre Alaska. Înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin, el a transmis un mesaj pe rețeaua socială Truth Social: „Mize mari!”.

Informații difuzate de surse ruse și americane prezintă componența delegațiilor conduse de Donald Trump și Vladimir Putin.

Astfel, potrivit Casei Albe, delegația SUA care îl însoțește pe Donald Trump în Alaska este formată din:

• Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio
• Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent
• Secretarul Comerțului, Howard Lutnick
• Emisarul special Steve Witkoff
• Secretarul de presă Karoline Leavitt
• Directorul CIA, John Ratcliffe
• Șefa de cabinet a lui Trump, Susie Wiles
• Adjunctul șefei de Cabinet de la Casa Albă, Dan Scavino

Sky News scrie că atât Rusia, cât și SUA și-au adus responsabilii pentru finanțe, respectiv comerț, semnalând că o înțelegere de natură comercială între cele două puteri ar putea fi discutată.

Anterior, pe rețelele sociale era distribuită următoarea formulă a delegației ruse, împreună cu o formulă incompletă pentru cea americană:

• Ministrul Apărării, Andrei Belousov
• Ministrul de Externe, Serghei Lavrov
• Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov
• Consilierul prezidențial Yuri Ușakov
• Emisarul special prezidențial Kirill Dmitriev

???? Delegation for the US-Russia summit in Alaska.

American delegates:
- President Donald Trump
- Vice President J. D. Vance
- Secretary of State Marco Rubio
- Treasury Secretary Scott Bessent
- Special Envoy Steve Witkoff

Russian delegates:
- President Vladimir Putin
-… pic.twitter.com/t5fGwhLUud

— Spetsnaℤ 007 ?? (@Alex_Oloyede2) August 14, 2025

Oficialii italieni au fost avertizați, joi, cu privire la un posibil sabotaj rusesc la o bază militară din nordul țării, care găzduiește forțe ale SUA, anunță Sky News.

Este vorba despre baza militară Aviano, utilizată de singura unitate militară a Forțelor Aeriene Americane la sud de Alpi.

Aviano este, de asemenea, una dintre cele cinci baze din Europa unde se află arme nucleare americane, potrivit Sky News.

Sursele postului britanic spun că guvernul italian a fost alertat cu privire la o posibilă amenințare la adresa bazei militare, după ce a fost depistată și oprită o femeie suspectă, care ar fi fost însărcinată să fotografieze obiectivul.

Au existat, de asemenea, o serie de atacuri incendiare în pădurile din jurul complexului militar.

Sky News scrie că o anchetă este în curs de desfășurare, iar prim-ministrul italian a fost informat în legătură cu incidentele de la Aviano.

Pregătirile Secret Service al SUA pentru întâlnirea dintre Donald Trump și  Vladimir Putin în Alaska au devenit „o cursă contracronometru”, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Misiunea este considerată extrem de dificilă, având în vedere că implică protecția simultană a doi lideri mondiali, fiecare înconjurat de propria echipă de securitate „puternic înarmată”. Sursele au subliniat că planificarea a ajuns rapid la un ritm alert: „operațiunea a devenit o cursă totală contra cronometru”.

Citește continuarea AICI.

John Sawers, fostul șef al MI6 (serviciul britanic de spionaj), a declarat pentru Sky News că, dacă se va ajunge, vineri, la un acord de pace în Alaska, probabil că ar fi o veste proastă pentru Ucraina.

„Nu mă aștept să rezulte un plan de pace clar în urma acestei întâlniri. Dacă (un astfel de plan) există, este o veste foarte proastă pentru Ucraina, deoarece dacă Putin reușește să-l blocheze pe președintele Trump într-o poziție apropiată de ideea Rusiei despre cum se va termina războiul, Ucraina ar putea fi, practic, subjugată Kremlinului”, a declarat Sawers.

Fostul șef al MI6 a adăugat însă că există o oportunitate în întâlnirea dintre Trump și Putin.

„Oricât de sceptic aș fi în privința lui Putin, există o oportunitate de a începe un proces care ar putea pune capăt acestui conflict”, a admis el.

„Știm că avem argumente și o poziție clară și ușor de înțeles. O vom expune. S-au făcut deja multe în timpul vizitelor trimisului special al președintelui SUA, Steve Witkoff.

Președintele Rusiei a vorbit despre asta. Witkoff a vorbit în numele președintelui Trump.

„Sper că vom continua această discuție utilă”, a spus șeful diplomației ruse la scurt timp după ce presa internațională a semnalat sosirea lui în Alaska, pentru summit-ul Trump - Putin.

Un atac ucrainean cu dronă a ucis o femeie într-o clădire rezidenţială din oraşul rus Kursk, în noaptea de joi spre vineri, a declarat guvernatorul regional Aleksandr Hinştein.

„O dronă inamică a atacat în timpul nopţii o clădire situată într-un cartier din Kursk, ale cărei etaje superioare au luat foc. O femeie în vârstă de 45 de ani a murit, iar zece persoane au fost rănite”, a scris acest oficial rus.

Regiunea Kursk a fost ţinta unei ofensive a forţelor ucrainene în vara anului 2024.

Ucrainenii au ocupat peste o mie de kilometri pătraţi din teritoriul rusesc înainte de a fi respinși în cea mai mare parte, în aprilie 2025.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a ajuns în Alaska purtând un pulover pe care este inscripţionat textul „URSS”. Decizia acestuia poate însemna, de fapt, că „niciunul dintre cei care se află în această delegaţie a Federaţiei Ruse nu va dori să dea niciun centimetru înapoi”, a precizat Cristian Barbu, general în rezervă şi fost rector al Academiei Tehnice Militare, la Antena 3 CNN.

Potrivit oficialului român, apariţia lui Serghei Lavrov cu "URSS" pe piept va pune şi mai multă presiune pe liderul de la Casa Albă.

„Este clar, după părerea mea, că ruşii vin cu ceea ce consideră că trebuie restabilit, reaşezat, conform unei istorii pe care ei o invocă. Şi anume: graniţele unui imperiu, graniţele URSS-ului. Adică, includerea în aceste graniţe ale Federaţiei Ruse a întregii Ucraine, a Republicii Moldova şi, eventual, şi a unor state baltice.

Ideea aceasta: de a veni la un summit cu URSS pe piept arată dintr-odată faptul că niciunul dintre cei care se află în această delegaţie a Federaţiei Ruse nu va dori să dea niciun centimetru înapoi. Sau... niciun inch, ca să fim şi mai clari.

Ceea ce îl pune într-o situaţie de presiune pe preşedintele Trump. De aici încolo, lucrurile trebuiesc privite cu foarte, foarte multă atenţie: dacă, într-adevăr, se poate opri focul, pot apărea primele semne ale unui armistiţiu sau... ne aşteptăm la o foarte scurtă întrevedere între cei doi mari lideri”, a declarat Cristian Barbu, general în rezervă, în direct, la Antena 3 CNN. 

„Este un prim pas făcut cu stângul făcut de către partea rusă. Cred că asta nu aduce o atmosferă pozitivă la aceste negocieri. Deja lucrurile erau tensionate, aţi văzut reacţia populaţiei din Alaska – ştie bine că acum patru ani, Parlamentul Rusiei a revendicat Alaska. Vrea ca Alaska să devină parte a Rusiei (...)", a comentat colonelul (r) SRI Tudor Păcuraru, vineri, la Antena 3 CNN.

Jurnaliştii care însoţesc delegaţia lui Vladimir Putin sunt cazaţi pe un stadion.

Forțele aeriene ale Ucrainei au raportat doborârea a 63 de drone lansate de Rusia în noaptea de joi spre vineri, cu câteva ore înaintea întâlnirii planificate în Alaska între președintele SUA, Donald Trump, şi omologul său rus, Vladimir Putin, informează Agerpres, care citează EFE.

Cele 63 de aparate fără pilot lansate asupra zonelor de est şi de nord ale Ucrainei erau sisteme de atac, inclusiv modelul "Shahed" de origine iraniană, potrivit Kievului.

Ucrainenii mai adaugă că Rusia a folosit atacul nocturn două rachete balistice şi un total de 97 de drone.

Astfel, 34 de drone rusești au căzut, în cele din urmă, pe teritoriul ucrainean.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și ambasadorul rus în SUA, Alexander Darchiev, au sosit în Alaska înaintea unui summit planificat Trump-Putin, conform presei ruse de stat, citată de Kyiv Independent.

Un avion cu jurnaliști ruși a sosit, de asemenea, în Anchorage, conform sursei citate.

Între timp, Putin, în drum spre Alaska, s-a oprit în orașul Magadan din Extremul Orient al Rusiei.

Acesta este situat la aproximativ 3.200 de kilometri de Anchorage, cel mai populat oraș din Alaska, unde Trump și Putin urmează să se întâlnească în cursul zilei de vineri.

La Magadan, liderul rus avea pe agendă o întâlnire cu guvernatorul local și o vizită la un obiectiv industrial, înainte de a decola spre Alaska.

Președintele american Donald Trump riscă să-și compromită poziția și să slab, dacă-i permite omologului rus să cucerească restul Ucrainei, spune John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina din 2003 până în 2006.

"Dacă Trump îi permite lui Putin un armistițiu nesigur pe care apoi acesta îl încalcă pentru a cuceri restul Ucrainei, președintele va părea, într-adevăr, un lider foarte slab și cred că el înțelege asta", a Herbst la CNN.

"Acesta este principalul motiv pentru care cred că vom ajunge să vedem o politică solidă (a lui Trump, în raport cu Ucraina și Rusia, n.r.) în cele din urmă", a estimat el.

Fostul ambasador a amintit în context schimbarea strategiei lui Trump pentru realizarea unei "păci durabile" în zilele premergătoare summitului.

"Trump a spus la începutul acestei săptămâni că va stabili dacă Putin își dorește cu adevărat pacea. Apoi a spus că, dacă Putin nu se îndreaptă spre pace, vor exista repercusiuni grave. Așadar, Casa Albă înțelege că Putin rămâne inflexibil și asta înseamnă că este puțin probabil ca acest summit să producă vreun progres real către pace", a conchis el.

Vladimir Putin s-a oprit în orașul port Magadan, în extremitatea estică a țării, înainte de întâlnirea sa din Anchorage, Alaska, cu Donald Trump, potrivit Tass, scrie La Repubblica.

Aici, liderul rus va vizita uzina de procesare și rafinare a uleiului de pește Omega-Sea, complexul sportiv prezidențial, centrul social și cultural Mayak Park, va depune flori la monumentul eroilor piloți și se va întâlni cu șeful regiunii, Serghei Nosov.

✈️ New trend — the Magadan route! Putin made a stop in Magadan on his way to Trump

Propagandists claim that on his way to Alaska, the dictator will visit a local enterprise, go to a park, and a sports complex.

Videos are circulating on social media — allegedly showing Putin’s… pic.twitter.com/KaraPlmrZs

— NEXTA (@nexta_tv) August 15, 2025

Cancelarul german, Friedrich Merz, l-a îndemnat pe Vladimir Putin să trateze cu seriozitate discuţiile din Alaska, scrie dpa, potrivit Agerpres.

„Ne aşteptăm ca preşedintele Putin să ia în serios oferta de discuţii a preşedintelui Trump şi să înceapă negocierile cu Ucraina fără condiţii prealabile după întâlnirea din Alaska”, a declarat cancelarul Germaniei într-un comunicat publicat vineri.

„La peste trei ani după invazia Rusiei în Ucraina, care a încălcat dreptul internaţional, Moscova are acum oportunitatea de a conveni o încetare a focului şi de a încheia ostilităţile”, a mai afirmat Friedrich Merz.

Donald Trump ar putea face „un pas semnificativ spre pace” la negocierile programate să aibă loc la Anchorage, iar cancelarul Merz a declarat că Ucraina trebuie să participe la orice întâlnire ulterioară reuniunii celor doi preşedinţi din Alaska.

„Trebuie să se ajungă acolo la un acord privind o încetare a focului”, a spus şeful guvernului german, adăugând că deciziile teritoriale pot fi luate numai cu acordul părţii ucrainene.

Summit-ul Trump - Putin din Alaska a fost precedat în ultimii șapte ani de alte două evenimente în care președinții Statelor Unite au discutat direct, față în față, cu liderul de la Kremlin.

Astfel, cel mai recent summit SUA-Rusia a avut loc în data de 16 iunie 2021, în Eleveţia, la Geneva, unde Vladimir Putin s-a întâlnit cu Joe Biden. Reuniunea a aut drept obiectiv să aplaneze tensiunile dintre cele două puteri nucleare.

În urma discuţiilor de patru ore, Putin l-a numit pe Biden un partener constructiv şi experimentat şi a spus că vorbesc „aceeaşi limbă”, dar a adăugat că nu a existat o prietenie, ci mai degrabă un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări. 

La rândul său, Biden a declarat că i-a spus lui Putin că „e nevoie de nişte reguli de bază pe care să le respectăm cu toţii”, adăugând: „Am făcut ceea ce am venit să fac”.

Trump a adoptat punctul de vedere al lui Putin la summit-ul de la Helskinki

Pe 16 iulie 2018, preşedintele american, Donald Trump, aflat la primul mandat, s-a întâlnit la Helsinki cu Vladimir Putin. Summit-ul de la Helsinki a fost marcat de contradicții.

Președintele american a avut un discurs conciliant faţă de Rusia, în contrast cu menținerea sancțiunilor americane și cu ancheta procurorului special Robert Mueller în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016.

Summit-ul de la Helsinki s-a finalizat cu o conferinţă de presă comună a celor doi preşedinţi, în cadrul căreia liderul de la Casa Albă a minimalizat evaluările serviciilor de informaţii americane, conform cărora Rusia ar fi intervenit în campania prezidenţială din 2016.

Dacă s-a arătat sceptic față de serviciile de informații din SUA, Trump i-a acordat, în schimb, un credit total lui Putin.

„Nu văd niciun motiv să fie Rusia (implicată în manipularea alegerilor americane). Preşedintele Putin a fost foarte ferm în dezminţirea sa”, a spus Trump la momentul respectiv.

Zeci de protestatari pro-Ucraina au demonstrat, joi, în centrul orașului Anchorage, înaintea discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit CNN.

Participanții la protest au arborat steaguri ucrainene iar unii au afișat pancarte cu mesaje anti-Trump, inclusiv sloganul recent consacrat în acest sens, „No kings / Fără regi”.

Un protestatar a venit la eveniment cu o pancartă pe care scria „Trump este marioneta lui Putin - deblocați dosarele Epstein”.

„Sunt pesimistă în privința summit-ului, dar (...) sper că vor putea opri asta (războiul din Ucraina, n.r.). Știți ce le fac (rușii) ucrainenilor”, a declarat jurnaliștilor Lisa Scarborough, o femeie din  Anchorage în vârstă de 66 de ani.

Cândva teritoriu rusesc, Alaska găzduiește acum instalații militare cruciale în descurajarea și monitorizarea mișcărilor Moscovei, inclusiv Baza Comună Elmendorf-Richardson, care va găzdui vineri summit-ul Trump - Putin.

Armata ucraineană a anunțat că a atacat un port rusesc din regiunea Astrahan.

Atacul lansat joi seară ar fi lovit o navă cu piese pentru drone și muniție provenind din Iran, potrivit Kievului, care adaugă că Rusia folosește portul drept centru logistic pentru furnizarea de materiale militare.

Ora 13:30 (ora României) - Donald Trump pleacă de la Casa Albă.

Ora 21:10 (ora României) - Donald Trump sosește în Anchorage, Alaska. 

Ora 22:00 (ora României) - Vladimir Putin sosește în Anchorage, Alaska

După ora 22:00 - Trump îl va întâmpina pe Putin

Ora 22:30 (ora României) - Întâlnire bilaterală Trump-Putin

După ora 22:30 - Prânz de lucru între cei doi lideri (fără prezența presei)

Ora 2:30 (ora României) - Conferință de presă comună - Donald Trump și Vladimir Putin 

După 2:30 Interviu al lui Donald Trump cu Sean Hannity (Fox News)

Donald Trump ar vrea să-i ofere lui Vladimir Putin acces la mineralele rare pe care le-a obținut prin acordul cu Ucraina, pentru a-l convinge să-și oprească războiul din Ucraina, scrie The Telegraph.

Președintele american ar urma să ajungă la întâlnirea din Alaska „înarmat” cu o serie de oportunități de afaceri pentru Vladimir Putin.

Printre ele s-ar număra și oferte cu resursele naturale din Alaska, care ar putea să intre pe mâna Kremlinului sau ridicarea sancțiunilor americane pe industria de aviație din Rusia, conform surselor The Telegraph.

Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, se află printre personajele din administrație care-l pregătesc pe Trump înainte de întâlnirea cu Putin. Bessent face inventarul „trocurilor” economice pe care SUA le poate face cu Rusia pentru a grăbi un acord de pace în Ucraina.

Printre propuneri se numără și cea în care Putin ar urma să primească acces la mineralele rare ucrainene, pe care SUA le-au obținut prin presiunile la adresa lui Zelenski.

Trump l-a amenințat pe Putin

Miercuri, la puțin timp după discuția sa cu liderii europeni și cu Zelenski, Trump l-a amenințat pe Putin cu „consecințe severe” dacă își dă seama că liderul rus nu este „serios” în privința păcii.

Liderul american și-a dezvăluit și intenția de a mai organiza o întâlnire bilaterală sau trilaterală la care să participe și Putin și Zelenski.

Ucraina ar deține în jur de zece la sută din rezervele globale de litiu, un material crucial folosit în producția de baterii și dispozitive.

Două dintre cele mai mari depozite de litiu ale Ucrainei sunt deja sub ocupația invadatorilor, iar Putin deja își revendică controlul asupra mineralelor valoroase din regiunile pe care le controlează militar.

„Avem o serie de stimulente (n. red. – pentru Putin), iar un potențial acord pe pământuri și minerale rare poate fi unul dintre ele”, a declarat o sursă familiarizată cu situația.

America lui Trump și Ucraina au semnat, în mai, un acord pentru minerale rare, după ce președintele american a pus presiune pe țara invadată să-i plătească ajutorul militar și umanitar trimis în ultimii trei ani de război.

Alte astfel de stimulente ar include ridicarea interdicțiilor de export pe piese și echipamente aviatice, cruciale pentru a reînvia industria aviatică a Rusiei, schilodită de sancțiunile occidentale.

În jur de 30 la sută dintre modelele occidentale de avioane din Rusia ar putea rămâne la sol în următorii cinci ani pentru că nu mai beneficiază de mentenanță și piese de schimb.

Ridicarea sancțiunilor pe avioane ar putea să fie benefică pentru producătorul american Boeing, pentru că rușii au peste 700 de avioane care folosesc piese produse de acesta.

Rusia se confruntă de multă vreme cu incidente aviatice majore din cauza faptului că industria nu mai poate obține servicii și piese din occident. Recent, un avion An-24 s-a prăbușit în Orientul Îndepărtat, incident care a dus la moartea tuturor celor 48 de pasageri de la bord.

Trump are de gând să-i ofere lui Putin inclusiv oportunități de a obține resurse din Alaska, din strâmtoarea care separă teritoriul american de cel rus.

Alaska, separată de rusia de doar câțiva kilometri de strâmtoare (Bering), este un teritoriu bogat în resurse, inclusiv petrol și gaze. În jur de 13 procente din petrolul global s-ar afla în statul american.

Surse din guvernul de la Londra au spus că astfel de oferte ar fi acceptabile pentru europeni, atâta timp cât nu ar fi evident că Putin este răsplătit pentru faptul că a invadat Ucraina.

„Modelul” israelian ar putea fi folosit în Ucraina

Ocupația israeliană din Cisiordania ar putea să devină modelul pentru oprirea războiului din Ucraina.

Astfel, Rusia ar putea să aibă controlul militar și economic al teritoriilor ocupate din Ucraina, sub un organism juridic propriu, similar cu felul în care Israelul controlează Cisiordania ocupată.

Propunerea a apărut în cadrul unei discuții între Steve Witkoff și diplomați ruși, săptămânile trecute.

Donald Trump și Vladimir Putin se întâlnesc în această seară în cadrul unui summit istoric, prima întâlnire între cei doi lideri din 2018 până astăzi. Președintele american și șeful de la Kremlin se vor întâlni la Anchorage, în statul Alaska, o decizie simbolică de loc de întâlnire – Alaska este cel mai recent stat american admis în Uniune, dar și o fostă colonie a Rusiei imperiale, cumpărată de guvernul american în anul 1867.

Summit-ul este istoric din mai multe puncte de vedere – în primul rând, e vorba de o întâlnire extrem de importantă pentru războiul din Ucraina, în contextul în care există șansa ca acest conflict să fie tranșat de cei doi lideri, mai ales dacă Donald Trump hotărăște că vrea să-i facă concesii lui Putin și să lase Ucraina să cadă.

Totuși, Ucraina deja a anunțat că nu are nicio intenție să accepte acorduri privind teritoriile sale făcute fără prezența sa și fără acordul său.

Cu două zile în urmă, Donald Trump a discutat și cu Zelenski și cu liderii europeni pentru a se pregăti înainte de acest summit, însă lucrurile nu arată prea bine, mai ales pentru că actuala administrație americană a rămas fără cei mai importanți specialiști pe probleme legate de Rusia și de Ucraina, după ce eforturile de tăiere de cheltuieli și personal a afectat mai ales zona specialiștilor.

Trump a spus că se așteaptă ca lucrurile să meargă bine, iar acest summit să ducă la organizarea unui al doilea, care să ia forma unei bilaterale Putin-Zelenski sau unei trilaterale Putin-Zelenski-Trump.

Președintele american a spus că, dacă lucrurile vor merge, primul pe care-l va suna va fi președintele Zelenski. Dacă lucrurile nu merg bine, spune președintele american, „nu mai sun pe nimeni”.