Eșecul de a proteja teritoriul NATO a amplificat anxietatea privind solidaritatea alianței, intențiile Rusiei și angajamentul Washingtonului față de apărarea colectivă, scrie The New York Times.
Europenii, prinși între Rusia și Statele Unite, trăiesc o stare prelungită de anxietate – față de războiul din Ucraina, ostilitatea președintelui Trump, amenințările Moscovei și propriile economii fragile, lovite suplimentar de impactul războiului din Iran.
Drona rusească ce a lovit vineri dimineața un bloc de locuințe din România, rănind două persoane pe teritoriu NATO, poate fi un accident. Dar nu a făcut decât să adâncească neliniștea europenilor, pe măsură ce războiul din Ucraina intră în al cincilea an.
Blocată pe câmpul de luptă, Rusia pare să-și asume riscuri tot mai mari și să-și escaladeze amenințările la adresa țărilor care sprijină Ucraina. Liderii europeni avertizează că Rusia ar putea fi capabilă să atace NATO în următorii trei până la cinci ani, iar Trump continuă să semene îndoieli cu privire la angajamentul american față de securitatea europeană.
Drona care a lovit România nu a fost nicidecum începutul unui atac. Cu toate acestea, liderii europeni au reacționat cu declarații ferme despre imprudența rusă și angajamentul față de apărarea colectivă – ridicând inevitabil noi întrebări despre capacitatea NATO de a-și proteja propriul teritoriu, în ciuda eforturilor de a construi „ziduri de drone” și a lansării Operațiunii Eastern Sentry în septembrie 2025, după o incursiune mai amplă și deliberată a dronelor rusești în Polonia.
Toate aceste îndoieli servesc intereselor președintelui Vladimir Putin – acela de a diviza NATO, a destrăma alianța transatlantică și a-i convinge pe americani să-și retragă trupele și rachetele acasă, lăsând Europa mai vulnerabilă.
Ce urmărește Moscova
Analiștii sugerează că Rusia are și un obiectiv mai imediat: prin escaladarea atacurilor asupra Ucrainei și avertizarea că ambasadele țărilor aliate de la Kiev sunt în pericol, Kremlinul încearcă să schimbe cursul războiului.
„Războiul Rusiei nu merge bine, iar campania ucraineană de atacuri în adâncime pe teritoriul rus creează din ce în ce mai multe probleme Moscovei. De aceea, Rusia își intensifică avertismentele privind escaladarea față de ceea ce numește «hinterlandul strategic» - adică țările care sprijină Ucraina”, a explicat Hanna Notte, expertă în probleme rusești la James Martin Center for Nonproliferation Studies.
Atacurile masive recente ale Rusiei asupra Kievului – inclusiv cu racheta hipersonică Orejnik – și avertismentele adresate ambasadorilor occidentali reprezintă totodată o tentativă de a recâștiga atenția unei administrații Trump tot mai puțin preocupate de Ucraina și absorbite de dosarul iranian.
Dacă Rusia nu poate câștiga războiul în viitorul apropiat, „singura sa speranță este să-l readucă pe Trump la masă și să mărească presiunea asupra Ucrainei pentru a încheia războiul în condițiile Moscovei”, a adăugat Notte.
Jan Techau, directorul pentru Europa al Eurasia Group, consideră că prin amenințările frecvente, intruziunile aeriene și campania de atacuri cibernetice și sabotaj împotriva infrastructurii critice din țările NATO, Rusia încearcă să mute atenția de pe câmpul de luptă din Ucraina.
„Rusia vrea să extindă problema, să crească presiunea asupra dezbaterilor interne din țările noastre, să sublinieze că Ucraina nu poate câștiga și că e timpul să împingem Kievul spre negocieri”, a precizat el.
Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO, a rezumat strategia Moscovei astfel: rușii încearcă „să escaladeze pentru a de-escalada, să restabilească o formă de dominanță care să le permită să negocieze o soluție în Ucraina dintr-o poziție de forță”.
America, factor de instabilitate suplimentar
Anxietății europene i se adaugă declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump. Furios din cauza impasului cu Iranul privind Strâmtoarea Hormuz, Trump a atacat țările NATO, numindu-le „un tigru de hârtie”.
Secretarul desStat Marco Rubio, istoric un susținător ferm al NATO, a ridicat și el semne de întrebare: dacă aliații NATO nu le permit americanilor să folosească bazele lor militare pentru un război, s-a întrebat el, la ce mai folosește alianța?
Oficialii americani le-au transmis europenilor că trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria apărare convențională, pe măsură ce Washingtonul își mută trupele și echipamentele spre Indo-Pacific. Numai că retragerea se accelerează mai rapid decât se așteptau europenii. Săptămâna trecută, un oficial al Pentagonului a informat aliații NATO că SUA reduc substanțial forțele pe care intenționau să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv forțele de atac la distanță mare și avioanele de realimentare în zbor.
Aceasta vine pe fondul deciziei surpriză a lui Trump de a retrage 5.000 de militari din Germania, inclusiv o brigadă blindată care începuse deja rotația. Decizia a survenit după ce cancelarul german Friedrich Merz a criticat tactica lui Trump în Iran. Oficialii germani se tem că președintele va anula și planul de staționare a rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acțiune în țara lor.
După ce Pentagonul a anunțat anularea unei alte brigăzi blindate destinate Poloniei, Trump a spus că va trimite totuși 5.000 de soldați în Polonia – pentru că îl place pe președintele polonez –, sporind și mai mult confuzia europeană cu privire la politica americană.
Julianne Smith, fostă ambasadoare americană la NATO, a vorbit despre „atât de multe contradicții în acest moment”, care ar putea genera un calcul greșit periculos din partea lui Putin – convingerea că poate fi mai agresiv tocmai pentru că alianța traversează un moment de slăbiciune.
Deficitul de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană – parțial din cauza consumului masiv în Orientul Mijlociu – face ca Ucraina și aliații NATO să nu poată achiziționa nici măcar ceea ce au nevoie pentru securitatea lor. Combinat cu anunțurile americane privind retragerea trupelor, „mă întreb dacă Putin nu va risca și mai mult, ceea ce nu face decât să amplifice anxietatea”, a spus Smith.
Rusia nu se mai obosește să fie subtilă. Dmitri Medvedev, fostul președinte rus pe care Kremlinul îl folosește pentru a lansa amenințări extreme și provocatoare, a postat vineri un mesaj adresat europenilor: „Ar trebui să înțelegeți că autoritățile voastre au intrat unilateral în război cu Rusia. Așadar, fiți vigilenți și nu vă mirați de nimic. Somnul liniștit s-a terminat”.