Revoltător. Curtea de Conturi a găsit la casele de pensii milioane de pensii calculate greșit sau plătite unor persoane decedate

Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală haosul de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP): sute de mii de pensii au fost recalculate în mod eronat, persoane decedate au continuat să primească indemnizația, iar pensia de urmaș a fost acordată deși beneficiarii nu mai îndeplineau condițiile legale. De exemplu, la recalculare, există „suspiciuni” că a fost acordat un punctaj mai mic pentru circa 2,2 milioane de oameni. În același timp, angajații CNPP au primit spor de confidențialitate, contrar legii, și-au majorat salariile și chiar au continuat să încaseze sume pentru funcții care ar fi trebuit desființate. 

Misiunea de audit financiar a fost efectuată de Curtea de Conturi în perioada 18 august 2025 - 27 februarie 2026. La finalul evaluării, auditorii Curții de Conturi au descoperit „deficiențe cu influențe semnificative și generalizate” în situațiile financiare ale CNPP, care au fost detaliate pe larg într-un raport de audit financiar. 

În acest moment în România sunt aproximativ 4,6 milioane de pensionari, ceea ce înseamnă că există suspiciuni că au fost calculate eronat jumătate dintre pensii. 

Printre principalele probleme semnalate în raportul citat se numără: 

• utilizarea Fondului de rezervă bugetară pentru cheltuieli recurente; 
• recalcularea greșită a drepturilor de pensie în baza noului cadru legal;
• continuarea virării indemnizațiilor după decesul beneficiarilor; 
• acordarea indemnizației de urmaș unor persoane, care conform legii, nu mai beneficiau de acest drept; 
• calcularea greșită a indemnizației de urmaș:
• acordarea necuvenită a unor sporuri, facilități fiscale, salarii pentru posturi care ar fi trebuit desființate; 

Erori de recalculare a pensiilor 

Inspectorii Curții de Conturi au concluzionat că recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 a fost, în unele situații, greșită.

Principalul motiv: sistemul informatic care gestionează pensiile și cu ajutorul căruia CNPP a realizat recalcularea care „nu funcționează în parametrii optimi”. 

„Datele existente anterior recalculării nu au fost preluate în totalitate, astfel că recalcularea nu s-a realizat în toate cazurile prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public de pensii (valabil la data de 31.08.2024) cu
valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84 din lege (81 lei).

În privința punctelor de stabilitate, cauza principală care a condus la denaturarea drepturilor de pensie a fost incapacitatea sistemului informatic de a delimita stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate, prin excluderea de la calculul acestuia din urmă a unor perioade, cum ar fi stagiile de cotizare în condiții
deosebite/speciale de muncă”, scrie în raportul citat. 

Prin extrapolare statistică la nivelul populațiilor afectate, s-a estimat:

• o supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei prin acordarea unor punctaje mai mari;
• o subevaluare de peste 230 de milioane de lei în cazurile în care pensionarilor li s-au stabilit punctaje mai mici; 

„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 71.105.648 lei, precum și
subevaluarea acestora cu suma estimativă de 230.364.905 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, recalculate eronat în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, prin preluarea, de către unele case teritoriale de pensii, a unor punctaje anuale mai mari sau mai mici decât cele cuvenite, contrar legislaţiei în vigoare”, scrie în raportul citat. 

Curtea de Conturi notează că s-au preluat punctaje greșit după cum urmează: 

• „acordarea unui punctaj anual mai mare decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare, rezultat din recalcularea punctajului mediu anual pentru un număr de 574.060 cazuri”;
• „acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare. Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”; 

„Dintre acestea, a fost selectat un eșantion ce cuprinde un număr de 22 cazuri pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 77.148 lei. Din efectuarea testelor de detaliu asupra elementelor din eșantionul selectat s-a constatat că unele case teritoriale de pensii au preluat, în mod eronat, un punctaj mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare, fiind astfel identificat un număr de 9 cazuri în care s-au acordat drepturi de pensie pentru limită de vârstă în cuantum mai mic cu 2.147 lei decât s-ar fi cuvenit”, a semnalat Curtea de Conturi. 

Și pensiile de invaliditate ar fi fost, în unele situații, recalculate greșit. 

„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate recalculate în temeiul art. 144 din Legea nr. 360/2023 cu suma estimată de 2.971.789 lei, respectiv subevaluarea acestora cu suma estimată de 22.069.295 lei, prin luarea în considerare a unui număr de puncte de pensie diferit decât cel avut anterior recalculării, precum și ca urmare a stabilirii unui stagiu de cotizare contributiv eronat pentru care se acordă puncte de stabilitate, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale”, scrie în raportul citat. 

Erori au fost și în cazul dosarelor de pensie anticipată: „Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimată de 2.933 lei, reprezentând drepturi de pensie anticipată calculate eronat începând cu luna septembrie 2024, respectiv după intrarea în vigoare a
Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, contrar cadrului legal în vigoare”. 

Plăți efectuate după decesul beneficiarilor 

Raportul Curții de Conturi a scos la iveală că CNPP a continuat să vireze pensiile unor beneficiari care au decedat. 

După ce bazele de date ale CNPP au fost încrucișate cu evidențele persoanelor decedate, inspectorii Curții de Conturi au identficiat cazuri în care plățile au continuat mai mult de trei luni consecutive de la data decesului, fără să fi fost emise decizii de debit sau rețineri la plată. Valoarea estimată a acestei abateri se ridică la 548.821 de lei.

Alte abateri depistate de Curtea de Conturi: 

• Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 311.745.847 lei, respectiv
  supraevaluarea acestora cu suma de 2.561 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate eronat, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, de către unele case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale în vigoare;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma estimată de 20.079.030 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, concomitent cu subevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de la bugetul de stat, de către unele case teritoriale de pensii, ca urmare a nepreluării punctajelor aferente stagiilor de cotizare din sistemul agricol, contrar prevederilor legale;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu suma estimativă de 5.302.780 lei, precum și
  subevaluarea acestora cu suma estimativă de 783.784 lei, reprezentând drepturi de pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a stabilirii incorecte a stagiului de cotizare contributiv care a stat la baza acordării/neacordării, de către unele case teritoriale de pensii, a unor puncte de stabilitate utilizate la recalcularea drepturilor de pensie, contrar prevederilor legale;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă, în sumă de 97.700 lei, prin acordarea simultană, de către unele case teritoriale de pensii, a dreptului de pensie pentru limită de vârstă, unor salariate care au optat pentru prelungirea raportului de serviciu până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, contrar prevederilor legale;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate gradele I, II și III, în sumă estimată de 243.159 lei, întrucât, în perioada ianuarie-august 2024, unele case teritoriale de pensii au menținut în plată drepturi încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, contrar prevederilor legale, deși acestea trebuiau suspendate;
• Subevaluarea/supraevaluarea, după caz, a cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie pentru limită de vârstă prin menținerea în plată, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale, a unor drepturi, în sumă estimată de 359.393 lei, reprezentând pensii de invaliditate, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care îndeplineau condițiile legale de trecere la pensia pentru limită de vârstă;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensii de invaliditate, de către unele case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale86, cu sumă estimată de 130.854 lei, pentru beneficiari care au primit în urma revizuirii medicale decizii de încadrare în alt grad de invaliditate decât cel pentru care se află în plată;
• Subevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie de invaliditate stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023 cu suma estimată de 33.188.285 lei, prin neacordarea unor majorări de punctaje medii anuale, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar prevederilor legale; 
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților cu drepturile de pensie anticipată și anticipată parțială, în sumă estimată de 290.043 lei, întrucât unele case teritoriale de pensii au menținut în plată drepturi pentru beneficiari care au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, contrar prevederilor legale;
• Subevaluarea/supraevaluarea, după caz, a cheltuielilor și plăților cu suma estimată de 321.715 lei, reprezentând drepturi de pensii anticipate și anticipate parțial menținute în plată, contrar prevederilor legale, pentru beneficiarii din sistemul public de pensii care îndeplineau condițiile de trecere la pensia pentru limită de vârstă; 
• Subevaluarea cheltuielilor și plăților, de către unele case teritoriale de pensii, cu suma
  estimată de 48.422 lei, întrucât, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces a fost plătit mai puțin, respectiv în cuantumul aferent unui membru al familiei, contrar prevederilor legale; 

Pensii de urmaș plătite unor beneficiari care nu mai au acest drept

O altă problemă depistată de Curtea de Conturi este faptul că CNPP a plătit pensii de urmaș unor persoane care nu mai beneficiau de acest drept. 

„Supraevaluarea cheltuielilor și plăților efectuate de către unele case teritoriale de pensii, cu suma estimativă de 510.906 lei, ca urmare a acordării pensiei de urmaș unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de cadrul legal în vigoare, întrucât:
a) au realizat concomitent și venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, deși acestea trebuiau suspendate (360.608 lei);
b) urmașul nu a făcut dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ sau urmașii figurează ca fiind exmatriculați în Registrul Educațional Integrat (150.298 lei)”, scrie în raportul menționat. 

În același timp, CNPP a calculat greșit pensiile de urmaș în cazul altor beneficiari, care au primit o sumă mai mică decât cea care li s-ar fi cuvenit. 

„Din analiza efectuată de audit, raportat la operațiunea de recalculare a drepturilor de pensie de urmaș în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, s-au identificat erori care au condus la stabilirea unui cuantum lunar al pensiei de urmaș mai mic decât cel cuveni (...). 

Prin extrapolare (la o populație de 43 tranzacții), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea medie pe unitate, a rezultat suma estimată de 17.521 lei, pentru care nu a fost actualizat dreptul de pensie al susținătorului decedat și implicit a nivelului pensiei de urmaș, conform prevederilor art. 144 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii”, potrivit raportului citat. 

Spor de confidențialitate și facilități fiscale pentru angajații CNPP 

Curtea de Conturi a scos, de asemenea, la iveală că CNPP a acordat sporuri de confidențialitate și facilități fiscale contrar cadrului legal. Ba mai mult, un șef de birou a continuat să își încaseze salariul deși funcția ar fi trebuit desființată. 

Principalele probleme semnalate de autorilor: 

• Denaturări semnificativ calitative ale cheltuielilor și plăților de personal, care au condus la o subevaluare a rezultatului patrimonial ca urmare a majorării nejustificate a cheltuielilor și plăților; 
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților de personal, cu suma estimată de 119.410 lei, prin plata nelegală a funcției de șef birou, la nivelul unor case teritoriale de pensii, care trebuia desființată;
• Supraevaluarea cheltuielilor și plăților de personal, cu suma estimată de 140.332 lei, prin plata unor sporuri (confidențialitate) neprevăzute de legislația cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, la nivelul unor case teritoriale de pensii, contrar cadrului legal;
• Acordarea unor facilități fiscale, reprezentând nereținerea impozitului pe venitul din salarii și a contribuției de asigurări sociale, în sumă estimată de 456.970 lei, la nivelul unor case teritoriale de pensii, pentru funcții care nu corespund activităților specifice de creare de programe informatice și fără ca rezultatul activității desfășurate să-l constituie crearea de aplicații informatice, contrar cadrului legal;
• Denaturări semnificativ calitative ale cheltuielilor și plăților cu Poșta, telecomunicații, radio, tv, internet, care au condus la o subevaluare a rezultatului patrimonial ca urmare nerespectării unor măsuri fiscal-bugetare; 

Mai mult, majorarea salariului de bază cu 10% pentru viza de control financiar preventiv propriu s-a aplicat la o bază gata majorată cu 15% pentru complexitatea muncii, în loc să se aplice la salariul de bază din grilă.

„Din verificările efectuate, s-a reținut faptul că aparatul propriu al CNPP, cât și entitățile subordonate acestuia, au procedat la majorarea eronată cu 10% a salariului de bază pentru activitatea de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu20 aplicată la salariul de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii și nu la salariul de bază stabilit conform grilei de salarizare din legea-cadru a salarizării.

(...) Faptul că majorarea cu 10% a salariului de bază pentru activitatea de control financiar preventiv a fost aplicată la salariul de bază deja majorat cu 15% pentru
complexitatea muncii și NU la salariul de bază stabilit conform grilei de salarizare, rezultând suma de 1.387 lei stabilită și plătită în plus, în afara cadrului legal, în luna testată, aferentă cazurilor cuprinse în eșantionul verificat”, scrie în raport. 

Astfel, prin extrapolare a rezultat suma estimată de 332.983 lei, pentru care există suspiciunea că este plătită necuvenit de către CNPP și entitățile subordonate acesteia, ca urmare a faptului că cele două majorări sunt acordate cumulativ aceleiași persoane și nu au fost aplicate fiecare dintre acestea la aceeași bază de calcul, respectiv salariul de bază așa cum dispune legea-cadru a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. 

Fondul de rezervă, pușculița CNPP 

Chiar în prima secțiune a raportului citat, inspectorii Curții de Conturi au semnalat o problemă majoră: Casa Națională de Pensii Publice a apelat la Fondul de rezervă al Guvernului pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat și pentru plăți recurente, deși acest fond este destinat exclusiv cheltuielilor urgente sau neprevăzute. 

Din analiza situației sumelor primite de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în ultimii 3 ani, au rezultat următoarele:

• în anul 2022 s-a primit suma de 196.000.000 lei (HG nr. 1472/2022);
• în anul 2023 s-a primit suma de 657.186.000 lei (HG nr. 1153/2023);
• în anul 2024 s-a primit suma de 1.600.000.000 lei (HG nr. 1443/2024):

„În toate cazurile analizate, sumele au fost primite pentru „asigurarea plăţii drepturilor  de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”. (...) Se poate concluziona că cererile de sume de la bugetul de stat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au devenit o practică la finele exercițiilor financiare menționate anterior, ceea ce poate conduce la ideea finanțării din alte surse prin hotărâri ale Guvernului, contrar faptului că bugetul sistemului public de pensii este aprobat de Parlamentul României prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, au semnalat auditorii Curții de Conturi. 

La final Curtea de Conturi a făcut mai multe recomandări pentru remedierea problemelor semnalate, recalcularea pensiilor, recuperarea prejudiciilor și actualizarea sistemelor informatice. Termenul de implementare este 31.12.2026.