O rezervație din Moldova a devenit magnet pentru turiști. De la sarmale la cetăți medievale, Orheiul Vechi ar putea intra în UNESCO

Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” va face demersuri pentru includerea sa în patrimoniul UNESCO, potrivit unui anunț făcut pentru Agerpres de directorul instituției, Ion Ciobanu.

„Au fost mai multe tentative. Ultima a fost în 2017. Cu părere de rău am fost nevoiți să retragem acest dosar pentru a nu fi excluși. Cea mai mare problemă au fost intervențiile noi la arhitectura vernaculară (construcțiile realizate tradițional, fără proiect și fără arhitecți - n.r.). Aici este un proces care nu se putea stăvili. Acum, prin anumite mecanisme, deja a fost instituit fondul culturii, prin care se alocă chiar și subvenții pentru proprietarii privați de gospodării. Sunt bani pentru a păstra stilul autentic. A fost nevoie de parcurs o cale mai lungă, dar sperăm cu tot dinadinsul ca, în câțiva ani, să revenim la acest dosar, să-l depunem încă o dată și să mergem pe includerea în lista patrimoniului UNESCO”, a afirmat Ciobanu.

Orheiul Vechi a devenit cea mai atractivă destinație turistică pentru străinii care vin în Republica Moldova. În primele trei luni ale anului, Rezervația Cultural-Naturală, care se întinde pe 11.000 de hectare, a fost vizitată de aproximativ 100.000 de turiști străini, cu aproape 25% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Turiștii din România sunt cei mai numeroși, urmați de cei din Polonia, Ucraina și Italia.

„Vreau să zic că, în raport cu anul trecut, avem o creștere a turismului, ceea ce este îmbucurător pentru noi, deoarece suntem tot mai atractivi în plan extern. Turismul intern scade, a scăzut un pic. În schimb, a crescut turismul receptor, pentru locația noastră vorbesc, și avem o creștere de aproape 20% în raport cu anul trecut. Sperăm ca prin oferta culturală, ca prin atracțiile turistice pe care le avem să păstrăm această dinamică și în continuare. Țin să menționez că noi depunem efort maxim pentru a dezvolta oferta turistică”, a punctat Ciobanu.

El a adăugat că în ultimii cinci ani au fost deschise trei muzee, pentru atragerea turiștilor.

„Vreau să vorbesc că doar în ultimii cinci ani de zile am deschis trei muzee. Am deschis trei muzee, printre care muzeul primei școli de la Morovaia, muzeul Casa Meșteșugarului, unde practic sunt coagulate, într-o singură gospodărie, principalele ocupații ale localnicilor de aici, pe parcursul timpului să zic așa.

Avem deschis un nou muzeu arheologic din valul medieval numărul doi, chiar de la intrarea în nucleul rezervației. Încercăm an de an să schimbăm conceptul expozițional ca să fie mai atractiv, să fie mai pe înțelesul tuturor.

Dezvoltăm rețeaua de centre de informare turistice, dezvoltăm rețeaua de trasee turistice pentru a nu avea o mișcare browniană a turiștilor pe teritoriul rezervației, dar să fie o mișcare controlată și bine definită, care să facă legătura între obiectivele turistice de aici de la noi. Vreau să menționez că doar în ultimii doi ani am crescut lungimea traseelor turistice în cadrul natural, non-cultural, cu 27 de kilometri. Anul acesta urmează încă cu 18 de kilometri să lungim traseele”, a precizat șeful rezervației.

 Oamenii sunt atrași de atât de arhitectura caselor, de frumusețea peisajelor, dar și de gastronomia locală. Turiștii sunt încurajați să gătească sarmale sau plăcinte tradiționale alături de gospodinele din Orheiul Vechi.

În plus, ei pot asista, vara, la festivalul de muzică clasică sau de folk- rock.

„Când vorbim despre ofertă, vorbim despre o ofertă culinară care este oferită de către mai multe pensiuni care au o densitate destul de mare în această zonă. Doar în localitatea Trebujeni avem opt pensiuni, în localitatea Butuceni sunt șase pensiuni, care își au activitatea zilnică, cu cazări, cu mese tradiționale, specifice locului și cu diferite masterclass-uri unde turiștii pot să vină, împreună cu proprietarii sau cu angajații pensiunilor, să facă plăcinte, să împletească sarmale, să participe, nu doar să savureze gustul mâncării tradiționale, dar chiar să participe și la procesul de preparare a acesteia.

Nu este deloc de neglijat oferta culturală pe care ne străduim, împreună cu agenții economici, să o avem pe parcursul întregului an, concerte, precum ar fi Festivalul DescOperă, care este un festival de muzică clasică în sub cerul liber, deja care s-a cristalizat în timp și are loc an de an și va avea loc și anul acesta. Avem Festivalul Lupilor, care este o îmbinare a muzicii tradiționale, folclor, rock, etno-noroc, o mixtură destul de interesantă și care deja iarăși pe parcursul anilor s-a păstrat în memoria turiștilor care ne vizitează aici”, a mai spus Ion Ciobanu.

Zona se bucură de un patrimoniu foarte bogat, atât arheologic și natural, cât și unul cultural, imaterial și gastronomic.

„Această zonă a fost explorată, în primul rând, științific după Al Doilea Război Mondial și după care, pe parcursul anilor, a servit drept atracție turistică prin prisma patrimoniului arheologic și a cadrului natural excepțional care îl avem aici.

Totodată, nu este deloc de neglijat că este unica locație care îmbină toate aspectele de patrimoniu. Avem patrimoniu natural care îți fură privirea odată ce intri în nucleul rezervației, avem atât păduri, râuri, câmpie, pajiști, deci toată componenta aceasta naturală cumva îți creează o atractivitate de la sine, naturală. O altă componentă a patrimoniului care este destul de bine reprezentată aici este patrimoniul cultural.

Începând de la situri arheologice, ruinele citadelei medievale, Palatul Pârcalabului de Orhei, Baia Tătărească numărul 2, complexul arheologic cu Caravan Serai, cu moschee, cu biserică medievală. Deci acestea sunt ruinele care mărturisesc despre perioada aceasta tumultoasă medievală de aici din zona Orheiului Vechi”, a detaliat Ciobanu.

Acesta a menționat și arhitectura rupestră, bine reprezentată în zona respectivă.

„Avem arhitectura rupestră care s-a păstrat și este bine reprezentată la noi și încă într-o locație să zic așa. Arhitectura aceasta ecleziastică prin bisericile care au fost construite în perioada modernă și sfârșitul perioadei moderne - începutul perioadei contemporane, cu o arhitectură profund estică. (...)

Avem destul de bine pronunțată cultura imaterială, tradițiile care au loc la anumite zile în an, să zic așa, acele sărbători de Paște, hramul localităților, Duminica Mare și așa mai departe. Vorbim despre patrimoniu imaterial care, prin activitățile localnicilor și ale instituției noastre, ale rezervației, încearcă să fie pusă valoare inclusiv pentru vizitatori”, a mai afirmat Ciobanu.

Orheiul Vechi este situat în partea Nord a municipiului Chișinău, la o distanță de aproximativ 55 de kilometri de Capitala Republicii Moldova. Zona a devenit rezervație în perioada sovietică, respectiv pe data de 15 martie 1968.