Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit joi, după discuțiile de la Palatul Cotroceni, o nouă variantă a legii salarizării, a anunțat Radu Burnete, consilier prezidențial. Potrivit acestuia, documentul respectă, „în principiu”, atât obligațiile asumate de România prin PNRR, cât și constrângerile fiscale, iar partidele urmează să îl analizeze în următoarele zile. Burnete a amintit și una dintre înțelegerile politice importante: dacă nu se ajunge la consens, niciunul dintre cele patru partide nu va depune separat un alt proiect.
„Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR și satisface toate constrângerile fiscale pe care le avem”, a declarat Radu Burnete după întâlnirea de la Cotroceni.
Consilierul prezidențial a explicat că Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor au făcut, în ultima săptămână, mai multe calcule pentru a ajunge la această variantă.
„Aceste discuții nu sunt simple. Vreau să vă gândiți că discutăm despre o lege care valorează aproape 170 de miliarde în fiecare an și afectează peste un milion de oameni. De-aia durează atât de mult”, a spus Burnete.
Noi discuții în weekend, apoi liderii revin la Cotroceni
Partidele vor analiza proiectul în zilele următoare, iar în weekend sunt programate mai multe runde de discuții tehnice. La începutul săptămânii viitoare, liderii formațiunilor ar urma să se întâlnească din nou cu președintele Nicușor Dan pentru a vedea dacă există consens politic asupra formei finale.
Burnete a subliniat că, potrivit acordului dintre cele patru partide, dacă nu se ajunge la o înțelegere, acestea și-au asumat să nu vină fiecare cu propriul proiect.
„Vă readuc aminte câteva chestiuni principale din acordul politic, una foarte relevantă: dacă nu există consens, cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a declarat consilierul prezidențial.
El a vorbit și despre discuțiile purtate cu Comisia Europeană, pe care le-a prezentat drept o etapă normală în verificarea jaloanelor din PNRR. „România discută pe toate jaloanele din PNRR, iar grupul tehnic a vrut să se asigure că un proiect care ajunge pe masa partidelor bifează și jalonul din PNRR și vom obține banii”, a spus Burnete.
„În clipa de față, acest proiect este la partide, nu este asumat de nimeni, e doar o variantă în discuții. Vom vedea daca partidele vor ajunge la un consens sau nu”, a mai transmis consilierul de la Cotroceni.
Pîslaru: Riscul unui downgrade de rating este „multiplu mai mare” decât miza jalonului PNRR privind legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat, după discuțiile de la Palatul Cotroceni privind noua lege a salarizării, că România nu își poate permite să mărească anvelopa salarială peste nivelul pe care îl poate susține bugetul. El spune că, atât din perspectiva Comisiei Europene, cât și a Ministerului Finanțelor, riscul unei retrogradări a ratingului de țară este „multiplu mai mare” decât miza financiară a îndeplinirii jalonului din PNRR.
„Cred că e foarte important pentru zona sindicală să înțelegem că există o schimbare de optică importantă în ceea ce privește riscurile pe care România le are în zona fiscal-bugetară, după evaluarea la limită de la Fitch și Moody’s. Din perspectiva atât a Comisiei Europene, cât și a Ministerului Finanțelor, riscul de downgrade de rating este multiplu mai mare decât miza îndeplinirii acestui jalon. Trebuie să fim prudenți, nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a respins ideea că discuțiile cu Bruxelles-ul ar fi fost neobișnuite și a explicat că proiectul trebuie să treacă mai multe teste înainte de a putea fi considerat compatibil cu angajamentele asumate de România.
„Discuțiile cu Comisia Europeană au fost niște discuții absolut firești”, a spus Pîslaru.
Una dintre cele trei condiții fundamentale analizate este sustenabilitatea fiscal-bugetară. Ministerul a testat mai multe scenarii privind costurile legii, inclusiv variante care până acum fuseseră discutate doar informal, iar acestea au fost evaluate acum formal și în relația cu Comisia Europeană.
A doua condiție ține de echitatea sistemului de salarizare. Noua lege presupune o evaluare tehnică prin care diferitele familii ocupaționale sunt încadrate în anumite intervale de salarizare.
„Mesajul ferm din discuțiile purtate a fost că nu ai cum să ridici o familie ocupațională peste acest nivel”, a spus ministrul.
A treia condiție este existența unui mecanism de control după intrarea în vigoare a legii, astfel încât cheltuielile și grilele salariale să nu înceapă din nou să se abată de la forma stabilită inițial. Pîslaru spune că trebuie să existe instrumente prin care să poată fi urmărite eventualele deviații și să fie evitate modificări care, în timp, ar produce din nou dezechilibre majore.
În privința variantei prezentate joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, ministrul a precizat că aceasta diferă de proiectul din 17 iulie și că liderii politici au indicat deja anumite zone care mai trebuie discutate și consultate.