Franța, Italia și Spania se numără printre cele zece țări care se opun planului Comisiei Europene de a condiționa plățile europene de aplicarea unor reforme în următorul buget pe șapte ani al UE, au declarat pentru Politico patru diplomați familiarizați cu discuțiile.
Potrivit proiectului de buget al Comisiei, negociat în prezent de statele membre, țările UE ar trebui să îndeplinească mai multe condiții pentru a primi fondurile, printre care s-ar putea număra și măsuri extrem de delicate, precum creșterea vârstei de pensionare.
Cele zece guverne s-au pronunțat împotriva ideii în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor UE, desfășurate miercuri, deschizând un nou front în negocierile tensionate privind bugetul Uniunii pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape două mii de miliarde de euro.
Este încă o problemă dificilă pe care cele 27 de state trebuie să o rezolve în încercarea de a ajunge la un acord înainte de începutul anului 2027, când în Franța, Italia, Polonia și Spania sunt programate alegeri care ar putea complica și mai mult discuțiile.
Contribuitori importanți la buget, precum Italia, Franța și Spania, dar și beneficiari neți ai fondurilor europene, printre care Ungaria, Malta și Polonia, s-au opus modelului care condiționează banii de reforme.
Criticii susțin că această abordare ar putea spori puterea guvernelor naționale în detrimentul regiunilor și ar permite UE să impună reforme care nu beneficiază de sprijin politic.
„Nu vrem ca recomandările Comisiei să se transforme în obligații impuse”, a declarat un diplomat european anonim.
Olanda a apărat planul în timpul reuniunii, potrivit diplomaților. Alte state cunoscute pentru disciplina lor bugetară, precum Suedia și Danemarca, susțin de multă vreme că legarea fondurilor de anumite condiții ar putea ajuta țările mai sărace ale UE să devină mai eficiente din punct de vedere economic.
Doi diplomați din tabăra adversă au afirmat, însă, că adevărata lor motivație este încetinirea plăților către regiunile mai puțin prospere.
Mecanismul PNRR
Modelul care condiționează fondurile de reforme a fost testat în cadrul fondului european de redresare după pandemia de coronavirus, Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), unde plățile au fost legate, printre altele, de reformarea justiției și a sistemelor de pensii.
Italia a adoptat în 2021 o reformă mult așteptată pentru accelerarea proceselor judiciare, în vederea obținerii unei părți din fondurile care îi reveneau. Belgia a aprobat recent o reformă controversată menită să facă sistemul de pensii mai sustenabil din punct de vedere financiar.
Comisia a prezentat mecanismul drept un succes, argumentând că acesta a obligat țările să aplice recomandări anuale formulate la Bruxelles, care, anterior, erau adesea ignorate. Statele membre s-au plâns, însă, că legarea plăților de reforme a provocat întârzieri foarte mari și a redus claritatea privind răspunderea pentru decizii.
Textul aflat acum în negociere obligă țările să „soluționeze toate sau o parte importantă dintre problemele identificate” în recomandările anuale pentru a primi fondurile.
Pentru mai multe state, această prevedere este, însă, inacceptabilă. Luxemburgul, considerat de oficialii implicați în negocieri drept cel mai vehement critic, a votat luna trecută împotriva noului proiect de buget, tocmai din cauza opoziției față de condiționarea fondurilor de reforme.
„Dacă banii europeni vor depinde de aplicarea recomandărilor din Semestrul European, veți face cea mai bună campanie posibilă pentru populiști”, a declarat ministrul luxemburghez de externe, Xavier Bettel, în timpul unei reuniuni ministeriale din iunie.
Belgia a criticat, la rândul său, faptul că modelul propus nu se potrivește structurii sale federale, în care regiunile au un rol important în administrarea fondurilor europene, au declarat doi diplomați familiarizați cu discuțiile.
Regiunile din întreaga Uniune avertizează de multă vreme că ar putea pierde fonduri din cauza eșecului guvernelor naționale de a aplica reformele cerute de UE, deși Comisia a susținut că aceste temeri sunt exagerate.
Mai mulți lideri ar urma să se opună modelului la reuniunile europene programate după vacanța de vară, care ar trebui să pregătească terenul pentru un acord final.
„Se pare că oamenii încep să se trezească”, a declarat unul dintre diplomați.