Serviciile de informații și structurile militare din statele europene membre NATO susțineau până recent că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru o confruntare militară cu Alianța Nord Atlantică abia spre sfârșitul acestui deceniu. Însă evoluțiile recente determină aceste structuri să își revizuiască evaluările, scrie The Wall Street Journal, potrivit The Moscow Times.
Blocat în războiul din Ucraina și pierzând acolo mai mulți soldați decât poate recruta prin contract, regimul lui Putin pare să fi trecut la o nouă escaladare în statele baltice.
Rusia a adoptat o lege care îi permite lui Putin să utilizeze armata în afara granițelor pentru "protejarea cetățenilor Federației Ruse".
Publicația citată amintește că formule similare au fost folosite în comunicarea publică și administrativă rusă înaintea anexării Crimeei în 2014 și a invaziei în Ucraina, în 2022.
Oficiali europeni: În 12 luni, Putin ar identifica o "fereastră de oportunitate" pentru a ataca state NATO din Europa
Oficiali europeni de rang înalt consideră acum că Rusia ar putea vedea, în următoarele 12 luni, o fereastră de oportunitate pentru a declanșa un conflict militar cu membri ai NATO, potrivit The Wall Street Journal.
Un posibil șoc energetic provocat de războiul din Iran ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare și, în același timp, ar putea amplifica instabilitatea politică în Europa, consolidând pozițiile partidelor de extremă dreapta care cer încetarea sprijinului pentru Ucraina și reluarea importurilor de petrol și gaze rusești.
Retorica oficială a Moscovei, care s-a mai temperat față de Statele Unite după revenirea lui la putere a lui Donald Trump, descrie acum Europa drept principalul inamic cu care reconcilierea este imposibilă și care trebuie pedepsit sau chiar distrus.
"Rusia vede în mod clar Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem de guvernare bazat pe opresiune și frică. Scopul final este distrugerea Uniunii Europene. Nu trebuie să avem nicio iluzie în această privință, pentru că ei (rușii) nu vor la granițele lor un bloc democratic mare, puternic și unit”, a declarat pentru WSJ Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept.
Benjamin Haddad, ministru francez pentru Afaceri Europene, este de aceeași părere și afirmă că obiectivul Rusiei este subminarea întregii arhitecturi europene de securitate.
În Franța urmează alegeri prezidențiale în 2027, iar partidul de extremă dreapta "Rassemblement National" al lui Marine Le Pen - deși s-a distanțat declarativ de Putin - promovează poziții eurosceptice și are șanse reale să ajungă la putere.
În acest context, spune Benjamin Haddad, Europa trebuie să dea dovadă de vigilență maximă, să continue sprijinul pentru Ucraina și procesul de reînarmare europeană.
Blocajul militar al Rusiei și presiunea internă
Mașinăria de război a Kremlinului în Ucraina pare să fi intrat într-un impas.
Armata rusă aproape că nu a mai avansat din februarie și, pe unele sectoare, pierde teritorii ocupate anterior.
Forțele ucrainene au obținut superioritate în războiul dronelor, neutralizând tactica rusă a infiltrării, principalul mod de înaintare folosit de agresor în ultimii doi ani și care presupunea pierderi de până la 90% din efective.
Dronele ucrainene cu rază medie de acțiune au redus eficiența apărării antiaeriene ruse, permițând atacarea logisticii frontului și deschizând calea pentru lovituri cu drone cu rază lungă.
Acestea vizează acum în mod regulat rafinării, porturi, infrastructură petrolieră și uzine ale industriei militare.
Pe 17 mai, ucrainenii au lansat unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei și a regiunii capitalei ruse.
Pe fondul deteriorării situației economice, al creșterii poverii fiscale și al întreruperilor frecvente ale internetului, nemulțumirea în societatea rusă a crescut semnificativ, iar ratingul lui Putin a înregistrat cea mai accentuată degradare din ultimii opt ani.
Pe fondul dificultăților militare în Ucraina, Rusia amenință state din Europa
În acest context, Moscova și-a intensificat propaganda, acuzând Europa și în special statele baltice de escaladare prin sprijinirea atacurilor cu drone asupra teritoriului rus.
Mai mult, într-o reluare a retoricii care a precedat invaziile în Crimeea și Ucraina, regimul lui Putin a invocat presupusa discriminare a populației rusofone din statele baltice.
Sub pretextul pe care și l-a furnizat singur cu aceste acuzații nedovedite, Kremlinul a amenințat cu lovituri asupra centrelor de decizie.
Săptămâna trecută, guvernul Lituaniei a fost nevoit să se refugieze într-un adăpost antiaerian după o alertă provocată de apropierea unor drone dinspre Belarus.
Între timp, în țara condusă de aliatul lui Putin au fost organizate exerciții privind utilizarea armelor nucleare depozitate de ruși.
Cum ar urma să escaladeze Putin un conflict cu NATO. Mizează pe faptul că Articolul 5 nu va funcționa
Alexander Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme în Apărare de la Kiev și fost oficial în structurile de apărare și informații, afirmă că Rusia nu își mai poate permite să continue războiul în forma actuală, deoarece resursele sale se epuizează.
Potrivit lui Daniliuk, Rusia pierde până la 35.000 de soldați pe lună, mai mulți decât poate recruta prin contract. În aceste condiții, Putin ar putea fi nevoit să recurgă la escaladare.
"Poate face asta pe verticală, prin intensificarea violenței, inclusiv prin șantaj nuclear, fără utilizarea efectivă a armelor nucleare. Sau o poate face pe orizontală, extinzând geografia conflictului pentru a îngheța războiul în condiții mai avantajoase", explică specialistul ucrainean.
NATO a avertizat în repetate rânduri că unul dintre scenariile prin care Rusia ar putea lansa un conflict presupune tensionarea situației în jurul statelor baltice și a minorităților rusofone de acolo.
Sub pretextul protecției minorităților, Moscova ar putea lansa o operațiune militară cu obiectivul real de a provoca diviziuni în interiorul NATO.
Kremlinul mizează probabil pe faptul că o operațiune limitată la frontieră nu ar determina Alianța să activeze Articolul 5 privind apărarea colectivă, mai ales în contextul poziției actuale a administrației Trump, ostilă principial țărilor de pe vechiul continent.
Putin dă legi cu măsuri pe care să le folosească în războiul din Europa
Pentru un astfel de scenariu, Putin dispune deja de acoperire legislativă. Duma de Stat și Consiliul Federației i-au acordat dreptul de a utiliza armata pentru "protejarea cetățenilor Federației Ruse" în cazul "arestării, reținerii sau urmăririi penale" a acestora în străinătate.
Putin - notează WSJ - a încercat mereu să-și acopere juridic acțiunile, formalizând prin lege acțiuni ilegale, de la agresiuni împotriva altor state până la represiuni interne și restrângerea drepturilor constituționale.
Astfel, la începutul lunii martie 2014, Consiliul Federației i-a permis să utilizeze trupe în afara țării, iar "omuleții verzi" fără însemne au ocupat ulterior Peninsula Crimeea.
Invazia din Ucraina a fost și ea pregătită prin pași legislativi: pe 15 februarie 2022, Duma de Stat a cerut recunoașterea independenței autoproclamatelor "republici populare" Donețk și Kugansk. Președintele rus a semnat decretul pe 21 februarie, iar a doua zi parlamentul rus a ratificat acordurile cu republicile separatiste.
Pe 24 februarie, același an, începea agresiunea militară rusă în Ucraina, lansată de pe teritoriul belarus.
Avertismente privind statele baltice
Recent, șeful serviciului german de informații externe, BND, a avertizat asupra riscului unei provocări ruse în statele baltice, construită pe modelul care a precedat anexarea Crimeei.
Asta, după ce, în februarie, serviciile de informații daneze estimau că Rusia ar putea declanșa un război de amploare în Europa în următorii cinci ani.
Anterior, Germania și mai multe state scandinave au indicat 2029 ca termen orientativ.
Reprezentanți ai serviciilor de informații și ai structurilor militare europene au declarat pentru WSJ că nu există semne privind o redislocare iminentă de trupe și echipamente rusești pentru atacuri asupra statelor baltice sau a altor regiuni din afara Ucrainei.
Totuși, în condițiile actuale, operațiunile militare ar putea avea la bază atacuri cu drone și rachete.
Directorul Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, a spus pentru ziarul american citat de The Moscow Times că "din punct de vedere tehnic, o mobilizare este perfect posibilă", sistemul rusesc fiind reorganizat după problemele apărute la mobilizarea parțială din toamna lui 2022.
"În Rusia se acumulează probleme: eșecuri pe front, dificultăți financiare și atacurile ucrainene cu rază lungă, care afectează nu doar economia, ci și populația", a explicat el.
Norbert Röttgen, președintele comisiei pentru Politică Externă din Bundestag, consideră că ideea extinderii războiului către statele baltice pentru a ieși din impasul din Ucraina ar putea părea tentantă pentru Putin.
Oficialul german a subliniat însă că implicarea într-un conflict cu un adversar și mai puternic reprezintă un risc enorm.
"În ciuda îndoielilor mele, trebuie să luăm în calcul și faptul că Putin acționează irațional și este dispus să escaladeze", a conchis el.
Șefa diplomației UE avertizează asupra unei posibile mobilizări în Rusia pentru un conflict cu NATO
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu acordat WSJ că Vladimir Putin ar putea lua în calcul escaladarea tensiunilor cu NATO, iar acest lucru ar avea legături cu perspectiva, des invocată în ultima perioadă, a unei noi mobilizări în Rusia.
"Dacă faci mobilizare doar pentru acest război (din Ucraina, n.r.), transmiți semnalul că, de fapt, nu câștigi războiul. De aceea, poate veni momentul în care Kremlinul va avea nevoie de o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos", a anticipat Kallas.
"Desigur, nimeni nu poate ști ce este în mintea lui Vladimir Putin. Dar acesta ar putea fi calculul său: să meargă mai departe și să schimbe cursul războiului", a adăugat ea.
Experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) au scris încă din februarie că regimul lui Vladimir Putin ar putea pregăti societatea rusă pentru o nouă mobilizare parțială.
Ei au subliniat că numărul noilor militari angajați pe bază de contract nu mai acoperă pierderile de pe front și au atras atenția asupra legilor adoptate la sfârșitul anului trecut, care permit Ministerului rus al Apărării să utilizeze rezerva mobilizabilă de două milioane de ruși.
Deși autoritățile susțin că rezerviștii vor fi folosiți doar pentru paza obiectivelor strategice, legea rusă permite utilizarea lor și în afara granițelor Rusiei, a subliniat ISW.
IISS: Putin ar lua în calcul să-și pună toată economia pe picior de război
În luna mai, Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra a afirmat că actualul model de completare a armatei și de finanțare a războiului se apropie de limită.
Potrivit IISS, pentru a continua războiul, Kremlinul ar putea fi obligat să treacă la o economie de război completă, care ar include nu doar mobilizare, ci și restrângerea libertăților civile.
Printre măsurile posibile se numără limitarea ieșirilor din țară, restricționarea libertății muncii prin repartizarea forțată către întreprinderile din industria de apărare și extinderea controlului statului asupra economiei, inclusiv prin reglementarea prețurilor și naționalizarea unor întreprinderi-cheie.
Potrivit IISS, întreruperile internetului și blocarea aplicațiilor de mesagerie arată că Putin "construiește mecanisme pentru reprimarea eventualelor proteste și pentru extragerea unui volum mai mare de resurse, la costuri mai mici, pentru continuarea războiului".