Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promis, vineri, că va lovi puternic Iranul din punct de vedere economic, la o zi după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că guvernul american va impune regimului iranian, chiar de săptămâna viitoare, măsuri „cum nu s-au mai văzut”, relatează Reuters.
SUA, ONU și UE au impus sancțiuni, embargouri comerciale și înghețări de active încă de la sfârșitul anilor 1970, din cauza programului nuclear iranian, a încălcării drepturilor omului și a sprijinului acordat grupărilor militante.
De la începutul războiului cu Iranul, în februarie, SUA au impus sancțiuni suplimentare în domeniile maritim, energetic și financiar și a instituit o blocadă navală.
Datele Agenției pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei arată că agenția a impus sancțiuni împotriva a peste 1.000 de persoane, nave și aeronave de când Trump și-a început al doilea mandat.
Măsurile recente au vizat flota clandestină folosită de Iran pentru transportul petrolului, companiile de asigurări maritime, entitățile și persoanele care facilitează achiziționarea de arme de către Iran, precum și platforme de schimb de active digitale, fiind înghețate criptomonede asociate Iranului în valoare estimată la 500 de miliarde de dolari.
Experții spun că administrația Trump mai are la dispoziție și alte opțiuni.
Sancțiuni contra rafinăriilor „ceainic”
Rafinăriile independente chineze cunoscute sub denumirea de „ceainice” reprezintă aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei. Acestea operează cu marje de profit reduse, uneori chiar cu deficite.
China cumpără peste 80% din petrolul iranian transportat pe mare, potrivit datelor pentru 2025 ale companiei de analiză Kpler. Rafinăriile independente preiau o mare parte din aceste livrări, ceea ce le expune așa-numitelor sancțiuni secundare, care penalizează entitățile ce ajută o țintă aflată deja sub sancțiuni.
Sancțiunile americane impuse anterior au descurajat rafinăriile independente mai mari să cumpere petrol iranian. Însă unele dintre aceste rafinării sunt într-o anumită măsură protejate de efectele sancțiunilor, deoarece au legături reduse cu sistemul financiar american, spun experții în domeniu.
Sancțiuni contra băncilor chineze
OFAC a impus sancțiuni secundare unor entități mai mici din China și Hong Kong, acuzate că au procesat tranzacții de miliarde de dolari provenite din vânzările de petrol iranian și că au contribuit la finanțarea achizițiilor de arme.
Trezoreria a avertizat două bănci chineze mai mari că ar putea fi vizate de sancțiuni secundare dacă se va constata că fonduri iraniene trec prin sistemele lor, dar până acum nu le-a inclus pe lista entităților sancționate.
Sancționarea celor două bănci, pe care oficialii americani nu le-au identificat public, sau impunerea altor măsuri ar putea determina marile instituții financiare să evite orice legătură cu Iranul, au spus experții în sancțiuni. Aceștia avertizează, însă, că o asemenea decizie ar putea provoca și măsuri de represalii din partea Chinei.
Oficialii administrației Trump au încercat să reducă tensiunile dintre Washington și Beijing înaintea unei întâlniri preconizate între Trump și președintele Xi Jinping în cursul acestui an. Washingtonul se teme că Beijingul ar putea limita exporturile de minerale critice, esențiale pentru producția de tehnologii avansate, într-un moment în care Statele Unite și aliații occidentali încearcă încă să-și dezvolte propriile surse de aprovizionare.
Tactic ciocanului
Statele Unite ar putea continua să vizeze persoane și entități iraniene, precum și actori din China și din statele din Golf care ajută regimul iranian să eludeze sancțiunile și să obțină venituri pentru finanțarea războiului.
Trezoreria a sancționat recent companii nou-înființate pentru a facilita folosirea veniturilor obținute de Iran din petrol în schimbul importurilor. Însă asemenea măsuri seamănă cu un joc de „whack-a-mole”, în care o entitate dispare și alta îi ia locul, și nu au schimbat comportamentul Iranului, a declarat Brett Erickson, managing principal al Obsidian Risk Advisors. El a precizat că Iranul creează pur și simplu noi entități pentru a le înlocui pe cele sancționate.
Miad Maleki, expert în sancțiuni la Foundation for Defense of Democracies, a declarat că Bessent semnalează probabil o intensificare a aplicării sancțiunilor împotriva transportatorilor de petrol, cumpărătorilor și caselor de schimb valutar care ajută Iranul să-și plătească importurile.
De asemenea, ar putea fi impuse noi sancțiuni în domeniul aviației, menite să reducă posibilitatea Iranului de a-și transporta mărfurile pe cale aeriană, acum că Statele Unite au blocat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, a adăugat el.
Impunerea unei blocade terestre
Unii oficiali americani și israelieni au adus în discuție posibilitatea unei blocade terestre, care ar necesita sprijinul vecinilor Iranului: Irak, Turcia, Pakistan, Afganistan, Turkmenistan, Azerbaidjan și Armenia.
Administrația Trump are relații mai mult sau mai puțin apropiate cu toate aceste țări, cu excepția Afganistanului, însă granița cu această țară este muntoasă și, oricum, extrem de dificil de supravegheat.
Trump ar putea avea mijloace de presiune asupra Pakistanului, care a solicitat recent Trezoreriei americane o linie de swap valutar de 10 miliarde de dolari, și asupra Turciei, care încearcă să reintre în programul american al avioanelor de luptă F-35.
O blocadă terestră ar putea spori presiunea asupra populației iraniene prin oprirea importurilor de alimente, energie și produse textile, însă experții spun că o asemenea măsură ar fi dificil de pus în practică și s-ar putea să nu ducă la proteste sau la o presiune internă semnificativă asupra regimului.
Tarife vamale secundare
Trump a amenințat în repetate rânduri că va impune tarife vamale asupra bunurilor provenite din țări care fac afaceri cu Iranul, însă Curtea Supremă a invalidat temeiul juridic folosit pentru impunerea unor asemenea taxe.
Senatul a adoptat săptămâna trecută un amplu proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, care include și noi sancțiuni împotriva Iranului și i-ar acorda lui Trump noi atribuții pentru impunerea de tarife vamale, pe care le-ar putea folosi împotriva țărilor care sprijină comerțul Iranului și achizițiile sale de arme.
Proiectul trebuie, însă, să fie adoptat și de Camera Reprezentanților, lucru care s-ar putea dovedi dificil, având în vedere îngrijorările răspândite atât în rândul democraților, cât și al unor republicani cu privire la prevederile referitoare la tarifele vamale.