Șoferii din Europa riscă să scoată din buzunar cu aproximativ 220 de euro mai mult pe an pentru carburant, din cauza creșterii prețului petrolului provocate de conflictul din Iran, avertizează analiștii, potrivit The Guardian.
Dacă prețul petrolului s-ar menține la 100 de dolari pe baril - nivel atins luni și astăzi, joi- șoferii din Uniunea Europeană ar ajunge să plătească cu aproximativ 55 de miliarde de euro mai mult într-un an, potrivit unei estimări realizate de think-tank-ul Transport & Environment (T&E). Asta înseamnă, în medie, aproximativ 220 de euro în plus pentru fiecare șofer, iar cei care conduc mai mult ar suporta creșteri chiar mai mari. Estimarea a fost făcută comparând datele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a împins prețul petrolului spre pragul de 100 de dolari, cu cele din perioada 2017–2019.
În Marea Britanie, analiștii de la Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar însemna o creștere a costurilor anuale cu combustibilul de aproximativ 140 de lire pentru șoferii care parcurg în jur de 8.000 de mile pe an. Calculul este făcut prin comparație cu prețurile carburantului de la începutul lunii martie, înainte ca SUA și Israelul să atace Iranul.
Vehiculele electrice sunt deja mult mai ieftin de alimentat decât cele pe benzină sau motorină, iar scumpirea petrolului mărește și mai mult diferența. În Regatul Unit, economia anuală era deja de aproximativ 870 de lire, însă ar depăși 1.000 de lire dacă petrolul ar rămâne la 100 de dolari pe baril, arată ECIU.
Cele 7,7 milioane de mașini electrice aflate în prezent pe drumurile din UE reduc deja consumul de petrol, iar la un preț de 100 de dolari pe baril șoferii europeni de vehicule electrice ar economisi aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, potrivit T&E. Miercuri dimineață, petrolul Brent era cotat la 91 de dolari pe baril, iar joi prețul a sărit iar de 100 de dolari pe baril.
„Dependența Europei de petrol adaugă un cost geopolitic de fiecare dată când apar turbulențe la nivel global”, a spus Antony Froggatt, de la T&E. „Această situație va continua să pună presiune pe gospodării și să afecteze economia Europei, dacă nu renunțăm structural la dependența de combustibili fosili importați. Donald Trump și aliații lui din Rusia și Arabia Saudită au multă putere, dar există ceva ce nu pot controla: vântul și soarele. Europa trebuie să acorde prioritate mașinilor electrice, pompelor de căldură și energiei regenerabile pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.”
Colin Walker, de la ECIU, a declarat: „Este foarte asemănător cu creșterea prețului petrolului după invazia Rusiei în Ucraina și ne amintește clar că Marea Britanie nu are control real asupra prețului petrolului. S-a vorbit mult despre securitatea energetică și despre exploatarea din Marea Nordului, dar realitatea este că acest lucru nu îi va proteja pe șoferii britanici de aceste șocuri de preț.”
Creșterile bruște ale prețului petrolului sunt extrem de profitabile pentru companiile petroliere și pentru statele exportatoare de petrol. În 2022, când petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, cele mai mari cinci companii listate - BP, Shell, TotalEnergies, Chevron și ExxonMobil - au obținut aproape 200 de miliarde de dolari profit. Industria petrolului și gazelor în ansamblu a generat în ultimii 50 de ani aproximativ 1.000 de miliarde de dolari profit net pe an, iar în anii cu prețuri mai ridicate câștigurile au fost și mai mari.
Reglementarea europeană privind taxarea profiturilor excepționale din energie a recuperat o parte din aceste câștiguri în 2022 și 2023, însă măsura a expirat între timp. UE ar trebui să fie pregătită să o reintroducă rapid dacă prețurile la energie rămân ridicate pe termen mai lung, spun reprezentanții T&E. În Marea Britanie există în continuare o astfel de taxă, iar experții au avertizat-o pe ministra finanțelor, Rachel Reeves, că reducerea ei - așa cum cere industria - nu ar aduce niciun beneficiu consumatorilor care deja resimt presiunea costurilor.
Cei 55 de miliarde de euro în plus plătiți de șoferii din UE în 2022 ar fi fost și mai mulți dacă guvernele europene nu ar fi redus accizele la carburant cu aproximativ 30 de miliarde de euro - o subvenție pentru combustibili fosili suportată, în esență, de contribuabili, potrivit T&E.
În ultimii ani, numeroase politici verzi din Europa au fost slăbite, politicienii de dreapta susținând că astfel se reduc costurile. Transition Security Project estimează însă că șocul energetic din 2022 a costat Uniunea Europeană și Marea Britanie aproximativ 1.800 de miliarde de dolari în perioada 2022-2025.
Consilierii oficiali ai guvernului britanic pe probleme climatice au declarat miercuri că atingerea obiectivului de emisii nete zero până în 2050 ar costa mai puțin decât un singur șoc petrolier, precum cel provocat de războiul din Ucraina, și ar proteja țara de viitoare creșteri bruște ale prețului petrolului.
„Renunțarea la politici și măsuri menite să atingă obiectivele climatice - cum ar fi eliminarea treptată a mașinilor pe combustibili fosili până în 2035 sau amânarea introducerii taxei europene pe carbon pentru încălzire și combustibili- nu ne va face decât mai vulnerabili”, a spus Froggatt.