Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns luni la un acord asupra unor reglementări controversate menite să accelereze deportarea migranților care nu au drept legal de ședere în Europa, marcând cea mai dură schimbare de politică privind migrația din ultimele decenii, potrivit Euronews.
Autoritățile de la Bruxelles spun că așa-numitul Regulament privind returnarea migranților este esențial pentru accelerarea repatrierilor și reprezintă piatra de temelie a eforturilor UE de combatere a migrației ilegale.
Măsura reflectă și o schimbare politică mai amplă în Europa, unde forțele conservatoare — uneori sprijinite de extrema dreaptă — promovează o abordare mai dură a migrației.
Potrivit datelor oficiale, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere în Europa părăsesc efectiv Uniunea Europeană.
„Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner la finalul discuțiilor.
În centrul legii se află o prevedere care permite statelor UE să înființeze centre de deportare în afara blocului comunitar, cunoscute drept „centre de returnare”, dacă ajung la un acord cu o țară din afara UE.
„Următorul pas este să lucrăm mai mult la diplomația migratorie, împreună cu țări terțe”, a spus Brunner, fără a indica vreo țară posibilă pentru astfel de centre.
Aceste centre pot fi fie locuri de tranzit, fie locuri în care o persoană este obligată să rămână, ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de regulile actuale.
În prezent, majoritatea migranților pot fi returnați doar în țara de origine sau într-o țară cu care au o legătură dovedită. Conform noului sistem, această cerință ar fi eliminată. Doar minorii neînsoțiți ar fi exceptați de la trimiterea în astfel de centre, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse.
Unele state UE lucrează deja la identificarea unor posibile țări partenere pentru viitoarele centre de returnare. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format un grup în martie pentru a implementa acest proiect controversat, în timp ce Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți.
Legea permite, de asemenea, statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, o prevedere pe care ONG-urile și societatea civilă o compară cu raidurile realizate de agenția americană de imigrație ICE.
„Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria de la Asgi, o asociație italiană de experți juridici.
Deși a recunoscut că, în multe state membre, poliția va avea în continuare nevoie de mandat judecătoresc pentru a intra în locuințe private, ea a descris legea ca fiind „îngrijorătoare”, deoarece poate încuraja extinderea acestor competențe.
Alte prevederi includ perioade mai lungi de detenție, interdicții de intrare mai dure și noi competențe pentru localizarea migranților aflați ilegal.
Perioada maximă legală de detenție pentru migranții care așteaptă returnarea crește de la șase luni la doi ani, cu o posibilă prelungire de șase luni și o durată nelimitată pentru persoanele considerate risc de securitate.
Interdicțiile de intrare vor deveni, de asemenea, mai dure, crescând de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea unor interdicții pe viață pentru cei considerați risc de securitate.
O altă modificare vizează apelurile. Conform regulilor actuale, deportările sunt suspendate automat pe durata contestațiilor juridice, în timp ce noua lege elimină această protecție automată, lăsând instanțelor decizia de la caz la caz.
Regulamentul introduce și un Ordin european de returnare, pentru a facilita recunoașterea reciprocă a deciziilor între statele membre, însă acesta va rămâne voluntar.
Calendarul de implementare a fost unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor dintre Consiliu și Parlament. Conform compromisului, unele prevederi vor intra în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul a cerut inițial doi ani.
Asociațiile societății civile și eurodeputații de stânga au criticat textul, afirmând că acesta va pune în pericol vieți și va încălca drepturi fundamentale.
Legea va trebui acum aprobată oficial de eurodeputați și statele UE și ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare.