Peste 80 de meșteri populari din județul Bistrița-Năsăud sunt personajele principale ale unui catalog lansat de Centrul Județean pentru Cultură. Albumul, menit să păstreze și să promoveze istoria și tradiția din regiune, a fost prezentat în cadrul Conferinței marca România Inteligentă, „Poarta Transilvaniei, Bistrița-Năsăud, cultură și sport”, organizată împreună cu Centrul Cultural Bistrița-Năsăud.
Albumul cuprinde prezentări ale meșterilor populari, imagini cu obiectele lucrate de mâinile lor, dar și amintiri despre artiști trecuți în neființă. De asemenea, în paginile volumului se regăsesc informații despre muzeele și colecțiile etnografice sătești din județ, plus o hartă cu subzonele etnografice din Bistrița-Năsăud.
„Anul acesta am o mare bucurie să vă prezint, după spusele specialiștilor din domeniu, catalogul meșterilor populari din Bistrița-Năsăud, o lucrare unică la nivel național. Este o lucrare amplă care cuprinde peste 100 de meșteri populari numai din județul Bistrița-Năsăud, din toate domeniile. Cinci dintre ei sunt recunoscuți de Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial din România și au primit titlul de tezaur uman viu”, a declarat Alexandru Pugna, managerul Centrului pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Printre cei imortalizați în catalog se numără și patru tezaure umane vii: cojocarul Nicolae Bacea din Tureac, creatoarea de costume populare Ana Bodescu din Salva, ultima opincăreasă din județ, Floarea Cozmii din Runcul Salvei, și Nicolae Sava, meșterul instrumentelor muzicale tradiționale din Bistrița.
„Nicolae Bacea, unul dintre meșterii populari excepționali, cojocar, creator de pieptare tradiționale din acest ținut de pe Valea Bârgăului, este un om absolut minunat, extraordinar, care păstrează tradiția noastră. Doamna Ana Bodescu de la Salva este cea care coase costume populare cu mărgele. Este tezaur uman viu și recunoscută nu numai aici, ci pretutindeni. Floarea Cozmii, ultimul meșter opincar, a învățat meșteșugul de la soțul ei, un opincar foarte cunoscut. Împreună, încă de la începutul căsniciei, au dus această tradiție mai departe. Nicolae Sava este unul dintre meșterii care făuresc nu doar instrumente tradiționale, ci este și inventator: are brevet de invenție pentru un taragot la care se poate cânta muzică clasică”, a mai spus managerul.
În cadrul Conferinței marca România Inteligentă, „Poarta Transilvaniei, Bistrița-Năsăud, cultură și sport”, organizată împreună cu Centrul Cultural Bistrița-Năsăud, autoritățile locale, alături de reprezentanți ai Guvernului, au conturat o viziune comună pentru viitorul regiunii. Meșteșugurile și valorile autentice pot deveni motoare de dezvoltare prin turism cultural, produse locale și branduri de identitate regională, transformând patrimoniul Bistriței-Năsăud într-o resursă care aduce nu doar prestigiu, ci și profit.
Ştiri video recomandate
