Zi de zi, în cabinetele ginecologilor ajung femei care ştiu cât de important este să aibă grijă de sănătatea lor intimă. Şi totuşi, multe dintre ele nu cunosc toate riscurile la care sunt expuse şi nici soluţiile simple pe care le au la îndemână ca să lupte cu eventualele probleme apărute. Unul dintre cele mai ignorate subiecte rămâne, din păcate, infecţia cu HPV, pe cât de comună, pe atât de periculoasă, întrucât este implicată direct în apariția unora dintre cele mai agresive boli. În acest context, prevenția nu ar trebui să fie o opțiune, ci o formă de grijă față de noi însene, faţă de corpul nostru, faţă de viitorul nostru, mai ales într-o ţară ca România, campioană la cazurile de cancer de col uterin în Europa.
HPV, un virus comun, dar periculos.
„Şi femeile, dar şi bărbaţii sunt expuşi infecţiei cu HPV!”
HPV, sub denumirea de virusul uman Papilloma, infectează 8 din 10 adulţi de-a lungul vieţii. Mulţi dintre ei nici măcar nu ştiu că au contractat infecţia, pentru că nu au niciun simptom, iar sistemul lor imunitar o elimină în decursul următorilor ani. Însă, atenţie - acest lucru nu înseamnă deloc că HPV este lipsit de riscuri, atrage atenția unul dintre specialiștii Feminelle Clinic, cu care am discutat: „Virusul Papilloma are peste 100 de tulpini. 15 dintre ele au risc crescut de a provoca diverse tipuri de cancer. Dintre acestea, două, adică HPV 16 şi HPV 18 sunt răspunzătoare de apariţia celor mai multe cazuri de cancer de col uterin. 70%, ca să fim exacţi.”, declară doctorul Oana Creţu, medic specialist Obstetrică-Ginecologie.
Ce ar trebui să ştii despre cum se răspândeşte HPV? Virusul se transmite prin contact direct, piele pe piele, fie în timpul contactului sexual, fie la atingerea pielii din regiunea contaminată. Asta înseamnă că nici folosirea prezervativului nu oferă protecţie 100%. Există, desigur, şi o serie de factori de risc în acest sens: vârsta, numărul partenerilor sexuali şi leziunile pielii. În cazul în care sistemul imunitar nu învinge infecţia, atunci HPV îşi va face simţită prezenţa prin diverşi negi, care apar pe piele. Schimbările nu sunt doar la exterior: HPV devine cu adevărat periculos atunci când produce modificări în interiorul celulelor.
„Şi femeile, dar şi bărbaţii sunt expuşi infecţiei cu HPV! În vreme ce la femei infecţia poate provoca temutul cancer de col uterin, în rândul bărbaţilor, poate provoca mai multe tipuri de cancere, cum ar fi cancerul orofaringian, anal sau penian. Milităm pentru ca ambele sexe să fie conştiente de riscurile HPV şi să ia măsuri pentru prevenirea infecţiei, prin monitorizarea sistematică a sănătăţii”, completează expertul în sănătate intimă.
Ce este vaccinarea HPV?
România, codaşă la imunizare
Partea bună? Nu suntem neputinioşi în faţa virusului: de altfel, dacă depistezi din vreme orice problemă de sănătate, atunci ea poate fi tratată uşor şi rapid, iar HPV nu face excepţie! Vaccinarea împotriva virusului rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a infectării: ea poate reduce cu până la 90% riscul de cancer de col uterin, fiind, de asemenea, eficientă şi în prevenirea altor tipuri de cancer legate de HPV, mai afirmă medicul: „Vorbim despre un produs biologic conceput să stimuleze sistemul imunitar pentru a produce anticorpi împotriva HPV. Serul nu conţine virusul în sine, ci doar particule asemănătoare cu acesta. Cea mai bună protecţie se obţine dacă vaccinarea se face înainte de începerea vieţii sexuale.”
Vaccinul HPV poate fi administrat, mai exact, odată cu vârsta de 9 ani. Din 2023, imunizarea împotriva HPV este gratuită în România, prin Programul Naţional de Vaccinare, pentru fetele şi băieţii între 11 şi 19 ani, iar femeile de până în 45 de ani pot primi serul cu reducere, prin medicul de familie sau prin medicul specialist. Cu toate acestea, experții atrag atenția asupra unui fenomen periculos din țara noastră:
„Din păcate, România are cea mai mică rată de imunizare din Uniunea Europeană - doar 7,5% din populaţie este vaccinată, arată studii recente. Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca 90% din populaţie să fie imunizată, practic în acest ritm am avea nevoie de zeci de ani ca să ajungem acolo unde ar trebui. Este îngrijorător, cu adevărat, mai ales că vorbim despre un vaccin foarte sigur. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că ţara noastră are cea mai mare rată de incidenţă din Forul Comunitar în ceea ce priveşte cancerul de col uterin – o rată de 2,5 ori mai mare decât media europeană, mai arată cercetările.”
Jumătate dintre femeile care primesc acest diagnostic au sub 55 de ani. Anual, în România se confirmă peste 40 de mii de noi cazuri de cancer de col uterin.
Screening-ul, scut împotriva HPV
Nu ai la îndemână niciun test de sânge care să evidenţieze prezenţa infecţiei HPV, dar există totuşi ceva ce poţi face pentru a o diagnostica, spune medicul Feminelle Clinic:„De obicei, diagnosticul vine după o examinare fizică, prin observarea leziunilor de la nivelul pielii ori al mucoaselor. Uneori, poate fi nevoie de investigaţii suplimentare, cum ar fi, de pildă, testul Babeş-Papanicolau, prin care recoltăm o mostră de celule de la nivelul colului uterin, care va fi examinată la microscop, în vederea depistării unor eventuale anomalii.”
Şi colposcopia este relevantă, adică o analiză amănunţită a suprafeţei colului uterin prin intermediul unui instrument special. Medicul poate observa celulele care prezintă modificări asociate infecţiei cu HPV, chiar şi dacă ele nu sunt în relief.
„Există şi un test special, numit genotipare HPV, realizat în baza unei probe de celule. Prin intermediul său, putem identifica tulpinile înalt oncogene, adică cele care prezintă cel mai mare risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin. Este similar cu testul Babeş-Papanicolau, iar pacientele trebuie să ştie că de foarte multe ori apelăm la recoltarea pentru cele două teste în cadrul aceleiaşi programări.”, informează medicul.
În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, diganosticul se pune strict pe baza unor examinări clinice sau teste din leziuni care trezesc suspiciuni. Desigur, toate testele sunt relevante în ceea ce numim „prevenţie secundară”, adică depistarea eventualelor modificări, înainte să se transforme într-un diagnostic de temut.
Eradicare prin educaţie: lecţia ţărilor care au reuşit
Deşi România nu stă deloc bine la capitolul prevenţie, există ţări în care diagnosticul de cancer de col uterin nu mai este pus pacientelor, din simplul motiv că boala a fost eradicată. Australia este un bun exemplu în acest sens: vaccinarea în masă a avut rezultate spectaculoase: aproape toţi adolescenţii, şi fetele, şi băieţii, sunt vaccinaţi împotriva HPV, ţară-pionier în introducerea acestei vaccinări, cu o rată de imunizare de 90%. Şi Portugalia se laudă cu o rată de vaccinare care depăşeşte 90 de procente. Desigur, acest lucru este posibil prin decizii politice, prin accesibilitate, prin campanii constante de informare.
Şi Marea Britanie, dar şi Irlanda sunt pe cale să eradicheze cancerul de col uterin, iar Danemarca îşi propune să îndeplinească acest deziderat până în 2040, semn că seriozitatea, educaţia şi efortul colectiv ajută la protejarea generaţiilor viitoare.
Prevenţia începe cu TINE! Vorbeşte deschis cu medicul tău!
Ştiri video recomandate
