Dimensiunea redusa face ca piata de capital romaneasca sa fie aproape “experimentala”, afirma analistii Bancii Comerciale Romane, care atrag atentia ca fondurile mutuale si cele de pensii au impreuna mai putin de 10% din actiunile liber tranzactionabile la Bursa de la Bucuresti. “Vorbim de o dimensiune a Bursei de la Bucuresti aproape experimentala, foarte redusa comparativ cu cea bancara. Sunt mai putin de 100.000 de persoane care fac anual o achizitie la Bursa, sub 10.0000 de persoane active lunar, acum in ultimele luni au fost chiar mai putin, in jur de 5.000, cam aceasta este dimensiunea pietei despre care vorbim”, a declarat Mihai Caruntu, seful departamentului de analiza pe piata de capital din cadrul BCR.
Lichiditatea pietei de la Bucuresti este dubla fata de anul trecut, dar cu toate ca s-a listat Fondul Proprietatea, care are in medie rulaje mai mari de 5 milioane de euro pe zi, nu este mai mare decat in 2006.
“Piata noastra, incluzand aici BVB si RASDAQ, are o capitalizare de 15 miliarde de euro fara Erste. Daca ne uitam in regiune, vedem ca numai CEZ are 17 miliarde de euro si face tranzactii mai mari de 20 milioane de euro pe zi. Toata bursa noastra ca lichiditate inseamna mai putin decat OMV, bancile mari din Polonia, OTP, CEZ”, a subliniat Caruntu.
Potrivit analistilor de la BCR, un element care dauneaza dezvoltarii bursei il reprezinta nivelul redus de dezvoltare al fondurilor de pensii si cele mutual.
“Fondurile mutuale au in actiuni de la Bursa din Bucuresti in jur de 50 milioane de euro, iar fondurile de pensii, 120 milioane de euro. Impreuna au mai putin de 10% din actiunile liber tranzactionabile la Bursa, in realitate cam 5%. Asta inseamna ca influenteaza foarte putin cotatiile la Bursa. Cand vedeti volatilitate si miscari ample la Bursa mai ales capitalul strain este raspunzator”, a precizat Mihai Caruntu.
Analistul spune ca spre deosebire de piata romaneasca, in Polonia ponderea acestor investitori este de peste 30-40%, iar aceasta este o caracteristica pe care investitorii straini o urmaresc.
“O bursa este atractiva pentru investitorii straini cand investitotii institutionali autohtoni ocupa mult din free-float-ul bursei. Noi am spus ca in jur de 35% din cei 14,8 miliarde de euro (capitalizarea bursei – n.red) reprezinta actiunile care se pot tranzactiona la bursa, daca includem aici si pachetele de sub 10%, care sa spunem in mod normal nu ar fi considerate free float. Estimarile noastre sunt ca valoarea actiunilor liber tranzactionabile poate sa fie si cu un miliard de euro mai jos decat cele 4,9 miliarde de euro”, a subliniat seful departamentului de analiza pe piata de capital din cadrul BCR.
Aceasta situatie reprezinta totodata si un cerc vicios, deoarece negasind prea multe oportunitati pe piata locala, fondurile de pensii si cele mutuale isi plaseaza o parte din bani pe bursele externe.
“Asa mici cum sunt, bursa de la noi e prea mica chiar si pentru ele”, a punctat Caruntu.
Dezvoltarea redusa a pietei de capital locale se vede si din faptul ca nici un om de afaceri roman si nici un fond de private equity nu si-a vandut business-ul prin intermediul Bursei de la Bucuresti, mai spune analistul de la BCR.
In top 20 al celor mai lichide actiuni, calculate cu valoarea medie din ultimele 90 de sedinte de tranzactionare, doar Fondul Proprietatea are un rulaj mai bun, de peste 6 milioane de euro. In rest, nici o alta societate nu depaseste macar un milion de euro in tranzactii, iar titluri mari de pe piata, precum Transelectrica, nu fac nici macar 50.000 de euro.
“Vestea buna este ca Bursa prezinta emitenti interesanti ca pret acum, dar vestea proasta este ca din cauza dimensiunii mici a pietei, cu capital foarte redus pot fi valorificate aceste oportunitati, cu alte cuvinte cu o suma mica investita la bursa, un numar mic de investitori ar beneficia de aceste oportunitati“, a spus Caruntu.
“Sunt actiuni la preturi de chilipiruri, dar in companii mici, ceea ce pentru investitorii institutionali este neinteresant”, a adaugat acesta.
Analistii de la BCR se asteapta la o crestere medie pe Bursa de 10-20% in urmatorii 5-10 ani, in acelasi ritm cu cresterea profitabilitatii companiilor romanesti. 
