Economistul Adrian Mitroi avertizează că România intră într-o perioadă economică extrem de dificilă, în care spațiul de manevră al guvernului devine tot mai mic, iar inflația, datoria publică și riscul de recesiune se combină într-o „furtună perfectă”. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, profesorul universitar de la Academia de Studii Economice a explicat că măsurile discutate frecvent – precum plafonarea prețurilor sau modificarea taxelor la carburanți – nu pot rezolva problema pe termen lung.
Discuția a pornit de la diferențele dintre România și Bulgaria în ceea ce privește taxarea carburanților și de la ideea unor intervenții ale statului pentru a tempera prețurile. Economistul spune însă că aceste soluții au doar un efect temporar.
„Dar nu rezolvă soluția. Este o soluție temporară. Și noi am intrat cu sumele acestea exorbitante de care vorbeați într-o zonă de permanentizare”, spune el.
În opinia lui Mitroi, adevăratul risc apare dacă prețurile la energie rămân ridicate pentru o perioadă lungă. El atrage atenția asupra costurilor tot mai mari ale gazelor și asupra impactului pe care îl pot avea asupra economiei.
„Dacă urcăm și rămânem acolo și cu petrolul, și cu gazul – atenție, urmează liberalizarea pentru persoanele juridice ale gazului – nici nu vă dați seama cât ne costă gazul. Da, subvenția cât ne costă? Până acum două săptămâni era la un preț foarte modest, de vreo 30. Este 56 acum, aproape s-a dublat la gaz”, explică acesta.
Economistul mai spune că toate intervențiile actuale sunt doar temporare, iar dacă prețurile la energie rămân ridicate, efectele asupra economiei vor fi severe.
„Deci toate mișcările astea sunt temporare. Și ce ne facem dacă rămâne acolo, ceea ce este foarte probabil? Înseamnă că aducem la inflație cel puțin două procente, aducem la creșterea economică – și am o expresie ca să vă spun – creșterea economică negativă intră în zona negativă de creștere economică”, precizează Mitroi.
Iar un astfel de scenariu ar putea duce la o recesiune globală care ar afecta inevitabil și România.
„Deci vă dați seama că o recesiune mondială, care este extrem de probabilă… nici nu cred că mai putem discuta de așa ceva, va însemna o recesiune pentru noi, dar și intrarea în zona negativă de scădere economică”, adaugă el.
Profesorul ASE susține că situația actuală este rezultatul unor politici economice greșite, aplicate în perioadele de creștere economică.
„Și ce soluții? Acum vă răspund: nu mai avem soluții. Pentru că toate lucrurile nepotrivite pe care le-am făcut, măsuri prociclice, când ne-a mers bine, în loc să fi pus deoparte, ai luat măsuri prociclice”, mai spune Adrian Mitroi.
În acest context, scăderea dobânzilor sau a taxelor nu mai este o opțiune realistă.
„Ești obligat să iei măsuri prociclice și acum și nu mai poți face nimic: să scazi dobânzile? Nici vorbă. Când te duci la o inflație de peste 10%, n-o poți face. Să scazi taxele și accizele? Vă dați seama? Asta e culmea. Ajungem la deficit nouă, dacă nu cu două cifre, peste 10, cu datorie publică. Nici nu vreau să vă spun cât este. Este deja 61. Noi venim an pe an de la 50 la 61, cu inflația cea mai mare din Europa, cu două cifre”, explică economistul.
El descrie situația actuală drept rezultatul unei combinații de factori externi și decizii interne greșite.
„Situația este atât de complicată și este o inflație – îi spun geo-inflație, am luat-o de acolo. Până acum, am făcut boacănele noastre, corect, și am construit inflația noastră, asta lipicioasă” – Adrian Mitroi, economist.
În opinia economistului, guvernul are foarte puține instrumente pentru a corecta rapid situația, iar sprijinul pentru categoriile vulnerabile va însemna inevitabil o creștere a datoriei publice: „Nu, aici nu-i cu poate. Aici trebuie. Aici este nenegociabil. Nu va putea să facă, în schimb, măsuri fundamentale, structurale”.
Ajutorul pentru populația vulnerabilă este inevitabil, spune Mitroi, dar acest lucru va avea un cost bugetar ridicat.
„De ce? Pentru că cei vulnerabili trebuie ajutați. Este obligatoriu. Orice națiune trebuie să facă primul lucru acesta. Și ce o să facem? O să ne creștem datoria publică. O amenajăm pentru mai departe. Dar lucrul rău care este aici știți care este? Am mai cumpărat timp pentru contraproductivitatea guvernamentală.
Și dăm vina pe o criză care va aduna această datorie publică, care devine și mai greu de finanțat și mai scumpă.
Aveți dreptate, sunt oamenii care merită. Cea mai mare parte dintre ei merită acest ajutor. Pe de altă parte, societatea românească se uită la un stat contraproductiv, complet nereformat. Noi mai avem acum 40 de județe. Nici nu vreau să vă spun câte ambasade avem. Mai spuneți-mi: câte ministere avem, agenții. Această societate este depășită de realitățile economice extrem de stringente astăzi ale unei lumi care merge cu inteligență artificială, cu eficiență, cu performanță, cu IT. Este într-o presiune teribilă la momentul ăsta.
Agricultura, îngrășămintele vor costa foarte mult și noi avem un stat care este absolut contraproductiv, într-o formulă – v-am spus câteva lucruri teribile – și care plătește niște salarii în continuare aberante.
Ei, acest gen de măsuri se iau de către politicieni dacă au această fereastră de oportunitate. Nu o mai au. Și părerea mea este că singurul lucru rezonabil care se poate face, păstrând pax socială de care spuneați dumneavoastră că e importantă, este să îi ajutăm pe cei vulnerabili și de aruncat la datoria publică.
Îmi pare rău, dar nu avem altă soluție. Va crește în continuare inexorabil ministerul dobânzilor. Știți cât cheltuim? 2,7%. Știți pe ce ministere dăm? Tot cam acolo. Două ministere fundamentale pentru noi: Apărare și Educație.
Noi dăm pe dobânzi deja cât dăm pe cele două. Deci este un moment al scadenței.
Și vreau să folosim această oportunitate să reamenajăm, să productivizăm un stat care este în urma societății noastre, care este mult mai avansată și mult mai dezghețată. Statul a rămas același, înfiorător de contraproductiv, risipitor de resurse”, a mai precizat Adrian Mitroi, luni seara, la Sinteza Zilei.
Ştiri video recomandate
