Milioane de brazilieni s-au prezentat duminică la urne pentru a vota noul președinte al țării, într-un context marcat de scandaluri de corupție, o profundp polarizare politică și o oboseală a alegătorilor, două tabere politice familiare dominând din nou cursa electorală. Principalii candidați sunt Președintele de stânga al țării, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul de dreapta Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte încarcerat Jair Bolsonaro, care susțin căi diferite pentru Brazilia, scrie CNN.
„Sunt două viziuni concurente despre cum ar trebui să arate țara și cum ar trebui să arate America Latină”, a spus Brian Winter, redactor-șef al Americas Quarterly și vicepreședinte pentru politici la Americas Society/Council of the Americas.
Votul este obligatoriu pentru majoritatea adulților în a cincea cea mai mare țară din lume, iar prezența la vot este de obicei printre cele mai mari din America.
Alegerea cu care se confruntă brazilienii se extinde mult dincolo de politica internă și ar putea remodela modul în care Brazilia se poziționează pe scena globală. Votul ar determina dacă cea mai mare țară din regiune se înclină spre un bloc conservator în creștere, aliniat cu președintele american Donald Trump, sau dacă continuă urmărirea de către Lula a unei politici externe multipolare.
Lula, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un al patrulea și probabil ultimul mandat. El a guvernat Brazilia din 2003 până în 2010 și a revenit la președinție în 2023, după o revenire politică remarcabilă: Lula a petrecut 580 de zile în închisoare pentru condamnări pentru corupție pe care Curtea Supremă a Braziliei le-a anulat ulterior în 2021, restabilindu-i drepturile politice, înainte de a-l învinge pe președintele de atunci, Jair Bolsonaro, în alegerile din 2022.
Lula este cot la cot cu Flávio, care încearcă să ducă mai departe mișcarea politică construită în jurul tatălui său. Jair Bolsonaro, aflat acum în arest la domiciliu din motive de sănătate, nu mai poate candida și execută o pedeapsă de 27 de ani după ce a fost condamnat pentru tentativă de lovitură de stat menită să anuleze înfrângerea sa electorală din 2022.
Alți patru candidați la președinție se află în urma lui Lula și a tânărului Bolsanaro în sondaje. Printre aceștia se numără psihiatrul centrist și autorul de bestselleruri Augusto Cury, fostul guvernator de dreapta al orașului Goiás, Ronaldo Caiado, Renan Santos, fondator de dreapta al partidului Movimento Brasil Livre, care candidează acum sub partidul Missão și Romeu Zema, fostul guvernator liberal din punct de vedere economic și cu înclinații de dreapta al statului Minas Gerais.
Dacă niciun candidat nu câștigă mai mult de jumătate din voturi, cei doi cu cele mai multe voturi avansează la un nou scrutin pe 25 octombrie.
Două viziuni despre locul Braziliei în lume
Lula a continuat să susțină multilateralismul, distanțând în același timp țara de Statele Unite. Această schimbare este vizibilă în datele comerciale oficiale ale Braziliei. China a fost cea mai mare piață de export a Braziliei din 2009, dar avansul său s-a mărit brusc de când Trump a venit la putere.
Relația lui Lula cu Trump s-a deteriorat pe măsură ce Brazilia a fost prinsă în agenda tarifară a președintelui SUA și în politica SUA față de crima organizată din America Latină, tensiuni care i-au oferit lui Lula o altă platformă pe care să candideze: suveranitatea Braziliei.
Prima criză a avut loc în vara anului 2025, când Trump a anunțat tarife pentru multe bunuri braziliene, citând în mod explicit ceea ce administrația sa a numit „urmărirea penală motivată politic a lui Jair Bolsonaro”. Tarifele au fost ulterior reduse în noiembrie.
Celălalt fiu al fostului președinte brazilian, Eduardo Bolsonaro, care s-a mutat în SUA și a făcut lobby pe lângă administrația Trump în numele tatălui său, și-a asumat inițial meritul pentru presiunile exercitate, o laudă care, ulterior, s-a întors împotriva campaniei lui Flávio, deoarece tarifele au afectat afacerile braziliene.
Tensiunile comerciale au reapărut în această vară, când Trump a impus noi tarife vamale asupra anumitor bunuri braziliene, care sunt în vigoare și astăzi.
Lula a respins măsurile și a amenințat că va lua represalii împotriva SUA, o mișcare despre care a spus mai târziu, în septembrie, într-un interviu acordat lui Christiane Amanpour de la CNN, că va fi amânată cât timp negocierile cu Washingtonul continuă.
Disputa continuă cu SUA a rezonat cu alegătorii indeciși care înclină spre dreapta și îmbrățișează idealurile naționaliste.
„Unii au glumit că cel mai eficient susținător al lui Lula a fost Donald Trump. Taxele și celelalte eforturi de a se amesteca în politica Braziliei, în cea mai mare parte, s-au întors împotriva lui Lula și l-au ajutat pe acesta”, a spus Winter.
Lula a adus acest argument pe scena mondială la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie.
„Brazilia nu este curtea nimănui”, a spus el, acuzând în același timp „unii politicieni brazilieni” că se aliniază intereselor străine, în contradicție cu propriile interese ale țării, remarci percepute pe scară largă ca fiind îndreptate împotriva lui Flávio Bolsonaro.
Această divizare se extinde și la alte relații externe: la două zile după discursul lui Lula la ONU, diplomați brazilieni s-au alăturat reprezentanților mai multor țări pentru a părăsi sediul, în timp ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-a început discursul, pe fondul criticilor tot mai aspre ale lui Lula la adresa comportamentului Israelului în Gaza.
Flávio Bolsonaro a adoptat o abordare semnificativ diferită, cultivând legături cu Netanyahu, Trump și alți lideri cu care Lula s-a „certat”. Când Flávio și-a lansat campania în iulie, Netanyahu a apărut prin videoconferință pentru a-l susține, așa cum a relatat CNN Brasil.
În mai, Flávio s-a întâlnit cu Trump în Biroul Oval pentru a discuta despre crima organizată, tarifele vamale și mineralele critice, apoi cu Vance și Rubio a doua zi.
Președintele Argentinei Javier Milei, libertarian și aliat de lungă durată al familiei Bolsonaro, a călătorit în Brazilia în iulie pentru a susține campania lui Flávio. El l-a numit pe Lula „condamnat” și guvernul „socialiști hoți”, determinând Brazilia să-și recheme ambasadorul de la Buenos Aires.
Acest lucru se întâmplă în contextul în care harta politică mai largă a Americii Latine s-a mutat spre dreapta în urma unor alegeri strânse: Abelardo de la Espriella, extremist de dreapta, a câștigat la limită alegerile prezidențiale din Columbia din iunie, iar Keiko Fujimori a câștigat turul doi din Peru, câteva săptămâni mai târziu, cu aproximativ o zecime de punct procentual.
„O victorie a lui Flávio Bolsonaro ar consolida această mișcare spre dreapta pe care am văzut-o în mare parte a Americii Latine în ultimii doi ani”, a spus Winter, menționând că multe dintre guvernele de dreapta din regiune sunt aliniate cu Trump în ceea ce privește politica de securitate și droguri.
Criminalitatea este în prim-plan
Această aliniere se intersectează cu cea mai imediată preocupare a alegătorilor: criminalitatea.
„Securitatea și criminalitatea au fost principalele probleme care au determinat dreapta latino-americană să câștige 13 din ultimele 16 alegeri prezidențiale”, a spus Winter, menționând că jafurile, extorcarea și furtul de telefoane mobile continuă să influențeze modul în care brazilienii resimt insecuritatea, chiar dacă ratele omuciderilor au scăzut în ultimul deceniu.
La fel ca tatăl său, Flávio a pus o abordare mai dură a criminalității în centrul campaniei sale, pledând pentru desemnarea principalelor facțiuni criminale drept organizații teroriste, pentru înființarea de noi închisori federale și pentru reducerea vârstei răspunderii penale la 16 ani.
„Marca familiei a avut succes mai ales pentru că sunt considerați intoleranți față de criminalitate”, a spus Winter, arătând spre poza caracteristică a lui Jair Bolsonaro, care ține pistolul în mână.
În timpul vizitei sale la Washington din mai, Flávio a îndemnat administrația Trump să clasifice cele mai puternice două organizații criminale din Brazilia drept grupuri teroriste. SUA au anunțat, câteva zile mai târziu, că desemnarea va intra în vigoare în iunie.
Guvernul lui Lula s-a opus acestei măsuri, avertizând că aplicarea unui cadru antiterorist grupărilor criminale braziliene ar putea deveni un pretext pentru o intervenție străină.
Accesibilitate și un electorat neliniștit
Brazilienii se confruntă, de asemenea, cu o economie în scădere și cu probleme persistente de accesibilitate. Indicatorii principali arată un șomaj scăzut și o inflație moderată, însă percepțiile asupra finanțelor gospodăriilor rămân mult mai puțin optimiste.
„Economia este în regulă, dar oamenii simt că salariul lor nu le ajunge. Simt că nivelul lor de trai a scăzut, chiar dacă uneori statisticile oficiale spun o poveste diferită”, a spus Winter.
Aceste preocupări legate de costul vieții planează asupra performanței lui Lula. Liderul este asociat cu mobilitatea socială și reducerea sărăciei în Brazilia, care a fost alimentată de o economie înfloritoare în timpul primelor sale două mandate, din 2003 până în 2010.
Însă, de data aceasta, mulți alegători se luptă să simtă o creștere similară.
„Progresul nu a fost resimțit nici pe departe la fel de mult ca în timpul primelor sale două mandate”, a spus Winter.
Flávio se confruntă cu o altă provocare: moștenirea unei mișcări care încă se concentrează pe tatăl său, în timp ce se prezintă drept propriul candidat.
„Flavio Bolsonaro nu este Bolsonaro-ul pentru care majoritatea alegătorilor de dreapta au vrut inițial să voteze”, a spus Winter.
„Este în mod clar cel mai moderat membru al familiei, iar acest lucru îl poate face atractiv pentru alegătorii indeciși, dar înseamnă și că nu stârnește entuziasm în același mod în care a făcut-o tatăl său”, a subliniat el.
Femeile reprezintă o parte importantă a acestei provocări.
„Noua dreaptă s-a luptat cu femeile care votează, nu doar în Brazilia, ci în toate cele două Americi”, a spus Winter.
Campania lui Flávio i-a oferit soției sale, Fernanda Bolsonaro, un rol mai vizibil în efortul de a atrage femeile care votează, dar o ruptură publică cu mama sa vitregă, Michelle Bolsonaro, o figură evanghelică proeminentă care l-a ajutat pe Jair Bolsonaro să se implice în rândul femeilor conservatoare, a complicat acest efort. Deși cei doi s-au împăcat, Flávio încă se luptă să câștige teren în rândul acestei baze electorale.
„Există o reală diviziune de gen”, a spus Winter.
Religia este o altă falie crucială în Brazilia, unde alegătorii catolici și evanghelici rămân importanți din punct de vedere politic. Cel mai recent sondaj Datafolha îl arată pe Flávio conducându-l pe Lula în rândul alegătorilor evanghelici, cu 47% la 27%, în timp ce Lula conduce în rândul catolicilor, cu 45% la 33%.
O „polarizare apatică”
Votul are loc într-un moment de polarizare profundă în rândul electoratului, care se implică mai lent decât în cursele anterioare.
„Polarizarea continuă să organizeze cursa, dar mobilizează electoratul cu mai puțină intensitate”, a declarat Felipe Nunes, politolog și director executiv al institutului de sondaje Quaest.
Winter a descris-o ca pe o „polarizare apatică”, în care brazilienii „încă poartă tricoul echipei lor, din punct de vedere politic, dar o fac fără prea mult entuziasm”.
Aceasta situație contrastează cu ultimele două alegeri din Brazilia. Bolsonaro a ajuns la putere în 2018, în contextul recesiunii, al criminalității și al consecințelor unei ample anchete privind corupția, axate pe o schemă de luare de mită la gigantul petrolier de stat Petrobras, care a implicat politicieni și lideri de afaceri din toate sectoarele politice și a afectat grav Partidul Muncitorilor condus de Lula.
Până în 2022, Lula l-a învins la limită pe Bolsonaro, pe fondul criticilor la adresa modului în care Bolsonaro a gestionat pandemia și a temerilor pentru democrația țării.
Corupția din toate sectoarele politice
O mare parte din „oboseala” alegătorilor se datorează unui sentiment de lipsă de speranță față de corupția sistemică, care se numără printre cele mai mari preocupări ale lor, însă niciuna dintre tabere nu își poate revendica problema.
Brasilia este cuprinsă de luni de zile de anchete privind prăbușirea băncii braziliene Banco Master și a fostului său director executiv, Daniel Vorcaro, ale cărui relații se întindeau în toate sferele politicii, financiare și judiciare din Brazilia.
Judecătorul de la Curtea Supremă, Alexandre de Moraes, unul dintre principalii adversari ai bolsonarismului, a devenit o figură centrală în scandal. Moraes a fost mult timp portretizat de susținătorii lui Bolsonaro ca fiind aliniat cu Lula pentru rolul său în anchetele care au dus la condamnarea fostului președinte pentru lovitura de stat.
Problema a fost abordată de Flávio în campania electorală, când instanța a început să analizeze dacă să investigheze acuzațiile conform cărora Moraes ar fi consiliat Vorcaro în încercarea sa de a salva Banco Master de la colaps, în timp ce o firmă de avocatură condusă de soția lui Moraes deținea un contract pe trei ani, în valoare de 131 de milioane de reale (aproximativ 25 de milioane de dolari), cu banca. Moraes a negat orice abatere; o decizie privind o anchetă oficială a fost amânată în septembrie.
Însă, pe măsură ce anchetatorii au analizat mesajele lui Vorcaro, scandalul s-a extins la propria campanie a lui Flávio. El este acum anchetat pentru presupuse acte de corupție și spălare de bani legate de finanțarea oferită de Vorcaro pentru „Dark Horse”, un film despre Jair Bolsonaro. Flávio a negat orice faptă ilegală.
Winter a spus că scandalul ar putea întări nemulțumirea față de sistemul politic, în loc să ajute în mod evident o parte: „Întărește dezgustul și apatia pe care brazilienii le simt față de sistemul lor politic în ansamblu”.
Pentru Bruno Brandão, director executiv al Transparency International Brazilia, problema depășește limitele Banco Master.
„O parte se preocupă doar de corupția celeilalte și închide ochii la corupția din rândul celor din propria tabără politică”, a declarat Brandão pentru CNN, argumentând că polarizarea îngreunează presiunea susținută pentru asumarea responsabilității.
El indică, de asemenea, o schimbare structurală, președinții slăbiți de crize succesive cedând mai mult control asupra cheltuielilor Congresului, ceea ce face ca alegerile congresionale simultane din acest an, care vor decide cu cine va guverna următorul președinte, să aibă consecințe deosebite.
