China ridică ziduri în jurul economiei sale. Noile reglementări adoptate de guvernul de la Beijing impun verificări de securitate națională pentru companiile chineze care vor să investească în străinătate și dau autorităților puterea de a bloca ieșirea banilor, talentelor și tehnologiei din țară – tocmai în sectoarele unde China are cel mai mare avantaj competitiv. Măsurile vin pe fondul tensiunilor tot mai mari cu SUA și Europa și marchează, spun experții, sfârșitul erei comerțului liber și al piețelor deschise, scrie The New York Times.
Săptămâna aceasta, Consiliul de Stat – guvernul Chinei – a anunțat noi reglementări care impun verificări de securitate națională pentru companiile chineze care doresc să investească în străinătate. Măsura vine după regulamentele introduse în aprilie, care permiteau autorităților să intervină atunci când companiile străine încercau să mute lanțurile de aprovizionare în afara Chinei.
Luate împreună, aceste măsuri conturează un nou plan pentru fortăreața economică pe care China o construiește în jurul tehnologiei și lanțurilor sale de aprovizionare, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Europa și Statele Unite.
Regulile sunt un semn în plus că principiile economice ale piețelor deschise și ale comerțului liber – care au guvernat o mare parte a lumii timp de decenii și au alimentat ascensiunea spectaculoasă a Chinei – cedează locul unei ere mai fragmentate.
De la Washington la Bruxelles, cele mai mari economii ale lumii aleg barierele comerciale în detrimentul integrării economice, impulsionate parțial de îngrijorările tot mai mari legate de dominația globală a Chinei în materii prime, bunuri manufacturate și tehnologie, precum și de avalanșa de produse chinezești pe piețele mondiale.
„Am trecut dintr-o lume în care legile facilitau circulația liberă a capitalului, oamenilor, tehnologiei și comerțului”, a declarat Ben Kostrzewa, partener și expert în comerț la Hogan Lovells în Hong Kong. „Economia «Chimerica» imaginată acum 20 de ani s-a dovedit a fi o himeră”, a adăugat el, referindu-se la termenul care combina cândva numele celor două țări.
Beijingul a oferit deja o previzualizare a acestei noi ere. A blocat achiziția de către Meta a companiei de inteligență artificială Manus, fondată de ingineri chinezi, pentru două miliarde de dolari. A spus rafinăriilor chineze sancționate de Statele Unite să nu se conformeze. Și a ordonat unei companii de echipamente de securitate susținute de stat să nu coopereze cu anchetatorii Uniunii Europene. Cu fiecare acțiune, Beijingul se apropie tot mai mult de o confruntare directă cu Statele Unite și Europa.
Securitatea națională, prioritate absolută
Factorii de decizie chinezi au construit un arsenal tot mai mare de controale la export, contramăsuri și penalități comerciale ca răspuns la tarifele și alte restricții impuse de guvernele străine. Noile reglementări ale Consiliului de Stat extind acest efort la activitățile externe ale companiilor chineze și stabilesc modul în care Beijingul ar putea riposta împotriva companiilor și persoanelor străine atunci când investițiile chineze sunt restricționate.
Regulile acordă autorităților noi competențe de a analiza companiile chineze care caută oportunități în străinătate, supunându-le unor verificări de securitate națională care clasifică investițiile în trei categorii: încurajate, restricționate sau interzise.
O parte din motivație, spun avocații, este aceea de a împiedica banii, talentele și proprietatea intelectuală din domeniile în care China are un avantaj competitiv să părăsească țara.
Companiile străine din China se tem că măsura ar putea fi interpretată suficient de larg încât să includă datele din operațiunile lor chineze, pe care trebuie să le furnizeze autorităților de reglementare internaționale în cadrul anchetelor sau al analizelor de investiții.
China a mai înăsprit investițiile în străinătate acum un deceniu, vizând tranzacțiile pe care le numea „iraționale” ale unor giganți corporativi care vânau active de prestigiu precum Waldorf Astoria. Însă acele intervenții urmăreau reducerea riscurilor financiare interne și implicau în mare parte controlul bilanțurilor companiilor de către autoritățile bancare. Noul cadru este diferit: se concentrează pe securitatea națională, iar efortul este mult mai coordonat.
Verde sau roșu
Noutatea regulilor anunțate săptămâna aceasta constă în efortul de a încetini expansiunea externă a companiilor chineze. Măsurile restricționează mobilitatea anumitor categorii de personal din sectoarele considerate sensibile – deși Beijingul nu a definit care sunt acestea. De asemenea, acordă oficialilor o autoritate mai largă de a supraveghea mișcarea capitalului, inclusiv puterea de a forța investitorii să vândă acțiuni sau să suspende investiții dacă apar motive de securitate națională.
Regulile stabilesc totodată cadrul legal pentru ca autoritățile de reglementare să poată interzice entităților străine să investească sau să opereze în China – inclusiv să le expulzeze din țară – ca represalii pentru acțiunile guvernelor lor împotriva investițiilor chineze.
Pentru unii experți, cel mai surprinzător efect al acestor reguli este că ar putea limita ambițiile companiilor chineze tocmai când acestea sunt sub presiune intensă să găsească noi piețe, iar exporturile țării ating niveluri record.
„China a încurajat companiile să se extindă în străinătate, să înființeze facilități de producție, să investească și să ocolească eventualele constrângeri legate de producția în China”, spune Lester Ross, expert de lungă durată în probleme chineze și consilier senior la Wilmer Hale. Noile reguli ar putea complica tocmai asta, a adăugat el.
Oficialii chinezi numesc noile reglementări un „moment de referință” pentru investițiile externe. Dar pentru mulți investitori, definirea vagă a ceea ce constituie o preocupare de securitate națională a generat o incertitudine semnificativă.
Déjà vu?
Ideea prin care companiile sau persoanele au nevoie de aprobare pentru a investi în străinătate poate părea neobișnuită. Dar China restricționează de mult timp ieșirea banilor din țară și limitează în prezent transferurile individuale la 50.000 de dolari pe an. Acest instrument a devenit tot mai important pe măsură ce creșterea economică a încetinit.
China nu este însă prima țară care verifică investițiile externe. Administrația Biden a impus în 2024 restricții asupra finanțării americane a sectoarelor chineze de semiconductoare, calcul cuantic și inteligență artificială.
Uniunea Europeană a îndemnat și ea statele membre să analizeze investițiile în aceleași sectoare sensibile. Dar spre deosebire de Statele Unite și Europa, Beijingul a definit securitatea națională într-un mod mult mai larg, iar regulile sale sunt pe măsură.
Pentru avocați și consultanți comerciali, avalanșa de restricții venite din mai multe direcții semnalează sfârșitul unei ere. Guvernul chinez a invocat „schimbări profunde nevăzute într-un secol” drept justificare pentru noile reglementări. Argumentul a rezonat cu Zhou Yong, avocat la firma chineză Junhe.
„Din punct de vedere juridic, restructurarea regulilor de afaceri internaționale a fost generată de competiția dintre marile puteri și de progresul tehnologic”, a spus Zhou. „China”, a adăugat el, „speră să aibă și ea propriile instrumente”.
Ştiri video recomandate
