Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) subliniază că, într-o democrație constituțională, „litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public”. Mesajul este o reacție la poziția Partidului Național Liberal după hotărârea de suspendare a deciziei de convocare a Congresului, scrie Agerpres. În plus, PNL a revenit cu un răspuns, subliniind că „orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu”.
„În urma comunicatului de presă al Partidului Național Liberal privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice”, se precizează într-un comunicat al CSM.
Potrivit Consiliului, independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie „garanții esențiale” ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept, iar hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje „susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor”.
„Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției”, se mai arată în document.
Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigențele dreptului de acces la justiție, instituie posibilitatea contestării în fața instanțelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide și membrii acestora”.
Consiliul susține că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților.
„Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești”, punctează Consiliul.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor judecătorești și să își valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenței justiției, a autorității hotărârilor judecătorești și a valorilor constituționale care stau la baza statului de drept.
„Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, afirmă CSM.
Miercuri, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formațiunii politice din 21 iunie. Contestația a fost depusă de 18 liberali din tabăra Veștea.
În replică, Partidul Național Liberal a transmis că decizia instanței nu influențează în mod direct partidul, ci doar suspendă anumite hotărâri, iar conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie își exercită pe deplin atribuțiile și hotărârile Congresului sunt în vigoare
Răspunsul PNL
Ulterior, PNL-ul a revenit cu un răspuns la comunicatul CSM, spunând că partidul „respectă justiția, dar consideră legitimă dezbaterea privind imparțialitatea măsurilor administrative adoptate în acest caz”.
„Partidul Național Liberal respectă independența justiției, hotărârile instanțelor și dreptul fiecărei instanțe de a-și organiza activitatea potrivit legii. Tocmai din acest motiv, considerăm că orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu.
Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice.
Există două aspecte obiective care justifică solicitarea unor explicații suplimentare”, a transmis PNL.
În continuare, comunicatul explică aceste aspecte.
„În primul rând, timp de peste două decenii, din 2004 și până în prezent, numărul foarte redus al cauzelor având ca obiect partidele politice nu a impus constituirea unor asemenea completuri specializate. Faptul că această necesitate apare tocmai acum ridică în mod firesc întrebări care merită un răspuns clar.
În al doilea rând, aceste completuri au fost constituite exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL, fără ca opiniei publice să îi fie prezentate criteriile concrete după care au fost desemnați judecătorii care le compun.
În același timp, standardele internaționale dezvoltate de OSCE și Comisia de la Veneția consacră principiul autonomiei partidelor politice ca asociații private”, se arată în document.
Astfel, liberalii susțin că „organizarea internă, interpretarea propriului statut, alegerea conducerii și soluționarea conflictelor interne trebuie să aparțină, în primul rând, partidului”.
„Acestea arată că organizarea internă, interpretarea propriului statut, alegerea conducerii și soluționarea conflictelor interne trebuie să aparțină, în primul rând, partidului, iar intervenția autorităților statului trebuie să fie una limitată și proporțională, după epuizarea mecanismelor interne de soluționare a litigiilor.
Tocmai de aceea, cu atât mai mult într-o cauză care privește funcționarea internă a unui partid politic, orice măsură administrativă excepțională privind constituirea unor completuri specializate trebuie să fie însoțită de explicații clare și transparente. O astfel de transparență este esențială pentru consolidarea încrederii publice în imparțialitatea actului de justiție.
PNL nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor. Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată.
Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime.
Partidul Național Liberal va continua să își exercite toate drepturile procesuale exclusiv prin mijloacele prevăzute de lege și Constituție”, a transmis partidul.
Ştiri video recomandate
