Dmitri Medvedev, fostul locțiitor al lui Vladimir Putin la Kremlin, cunoscut pentru amenințările, atacurile și declarațiile bombastice pe rețelele sociale, a amenințat Armenia de această dată, spunând că schimbarea direcției de politică externă a țării „ar putea să aibă consecințe negative pentru țară”. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru televiziunea și radio-ul de stat iraniene.
„Actuala conducere armeană a considerat că este corect să schimbe direcția de dezvoltare a țării. Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun. Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină”, a spus Medvedev, reprezentantul țării care nu e în stare de aproape cinci ani de război să obțină nicio victorie majoră în Ucraina, dar consideră că e adecvat să amenințe și alte țări cu războiul.
El a acuzat, de asemenea, state pe care nu le-a numit că încearcă „să facă jocuri” pentru a dezbina țările din Caucazul de Sud. Drept exemplu, Medvedev a indicat Georgia, căreia, potrivit lui, i s-ar fi propus anterior aderarea la NATO. În cele din urmă, acest lucru „a dus la un conflict”, iar țara tot nu a devenit membră a alianței, a spus el.
În opinia lui Medvedev, Occidentul „testează” acum într-un mod similar rezistența relațiilor dintre Rusia și Armenia, care „s-au deteriorat” din cauza planurilor guvernului de la Erevan a adera la Uniunea Europeană.
De ce se plânge Medvedev
Parlamentul armean a adoptat în martie 2025 o lege privind începerea procesului de aderare a țării la UE. Decizia a provocat nemulțumirea Kremlinului, care a spus că apartenența simultană la UE și la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) este imposibilă.
Dictatorul Vladimir Putin i-a cerut în repetate rânduri Armeniei să organizeze un referendum pentru a lua o decizie definitivă în această privință și i-a cerut să „țină cont de soarta Ucrainei”, susținând că războiul împotriva acesteia a început tocmai din cauza aspirațiilor sale de integrare europeană.
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, a spus că organizarea unui referendum înainte ca țara să obțină statutul de candidat la aderarea la UE nu ar avea sens, deoarece cetățenii ar trebui să aleagă între UEE și o alternativă care, deocamdată, nu există.
În același timp, el a declarat că Armenia nu mai consideră Rusia un „partener strategic” și că nu mai are nevoie de baza militară rusă aflată la Giumri.
Pașinian i-a atras, de asemenea, public atenția lui Putin asupra democrației din Armenia și asupra faptului că internetul nu este blocat în țară. Ulterior, Rusia a introdus restricții asupra importurilor de produse armenești, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, lapte și flori.
