Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale franceze, a confirmat că va candida din nou la președinție în primăvara viitoare, spunând că este urgent ca Franța să ia atitudine împotriva războiului purtat de SUA și Israel în Orientul Mijlociu, scrie The Guardian.
Veteranul de 74 de ani al mișcării La France Insoumise (LFI) a anunțat într-un interviu acordat postului de televiziune TF1 că va candida la președinție pentru a patra oară în 2027.
„Suntem amenințați de un război generalizat, suntem amenințați de o schimbare climatică spectaculoasă și acum avem o criză economică și socială care se apropie”, a declarat el, lansând un apel la un front comun cu Spania împotriva războiului din Orientul Mijlociu.
De la troțkism și Partidul Socialist la stânga radicală
Fost troțkist și fost profesor, Mélenchon a petrecut 30 de ani în Partidul Socialist, formațiunea tradițională de guvernare a stângii franceze, unde a ocupat funcția de ministru și a fost cel mai tânăr senator socialist din istorie. A părăsit partidul în 2008, argumentând că acesta nu mai era cu adevărat de stânga.
A candidat la președinție pe un program de stânga radicală în 2012, 2017 și 2022 – clasându-se pe locul trei în acel an, după liderul de extremă dreapta Marine Le Pen și președintele Emmanuel Macron.
După ultimele alegeri prezidențiale, Mélenchon promisese că se va retrage pentru a lăsa loc unei generații mai tinere, dar acum a anunțat că va candida din nou anul viitor, invocând faptul că el are cea mai mare experiență.
O stângă fragmentată și un electorat polarizat
Pe restul spectrului de stânga francez, de la ecologiști la social-democrați, există un număr mare de potențiali candidați, ceea ce ar putea duce la fragmentarea votului. Mélenchon a susținut că programul său economic de stânga radicală poate contrabalansa Rassemblement National (Adunarea Națională), partidul de extremă dreapta care va fi reprezentat fie de Le Pen, fie de Jordan Bardella și care se situează sus în sondaje.
Într-un peisaj politic francez puternic polarizat, Mélenchon este considerat de adversari o figură tot mai controversată și provocatoare.
Mai multe sondaje de la sfârșitul anului 2025 au arătat că este personalitatea politică din Franța care atrage cel mai mult resentiment din partea alegătorilor. Comentatorii politici și sociologii au spus că antipatia puternică a electoratului larg față de el l-ar împiedica să câștige, chiar dacă diviziunile din centru și din stânga i-ar permite să ajungă în turul final.
Acuzații de antisemitism
Luna trecută, biroul național al Partidului Socialist l-a acuzat pe Mélenchon de „comentarii antisemite intolerabile” și „teorii ale conspirației caricaturale”, după mitinguri publice în care acesta a pus sub semnul întrebării pronunția numelui defunctului agresor sexual Jeffrey Epstein și apoi a părut să se poticnească deliberat la rostirea numelui lui Raphaël Glucksmann, europarlamentar francez de centru-stânga, de origine evreiască.
Glucksmann a declarat că Mélenchon, batjocorindu-le pe cele cu sonoritate evreiască sau străină, a devenit „Jean-Marie Le Pen al zilelor noastre”2 și „se joacă cu cele mai grave coduri ale extremei drepte franceze și ale antisemitismului.”
Mélenchon a postat ulterior pe rețelele sociale că îi pare rău și că a încurcat accidental numele lui Glucksmann cu altele în timpul unui discurs la Perpignan, în sudul Franței. A negat orice antisemitism, spunând: „Eu sunt primul căruia îi pare rău, gândindu-mă la cei pe care i-a rănit.”
Macron nu mai poate candida, competiția este deschisă
Anunțându-și candidatura la TF1 în weekend, Mélenchon a spus că în Franța există prea multă diviziune și inegalitate socială, iar adversarul său principal este extrema dreaptă. „Ceea ce divide cel mai mult unitatea poporului francez este privilegiul și rasismul”, a declarat el.
Conform Constituției franceze, Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv anul viitor.
Édouard Philippe, primul prim-ministru al lui Macron în 2017, și-a anunțat și el intenția de a candida în 2027, reprezentând un program de centru-dreapta. Zeci de alte personalități din centru, stânga și dreapta și-au exprimat dorința de a candida, într-un context de lipsă de claritate privind modul în care candidații vor fi desemnați.
Ştiri video recomandate
