Protecția temporară acordată bărbaților ucraineni de vârstă militară care se adăpostesc în Europa ar trebui eliminată, iar Rusiei ar trebui să i se închidă porțile pentru „weekenduri de shopping și excursii de lux”. Acestea sunt propunerile lansate, joi, de ministrul suedez al migrației, Johan Forssell, în fața miniștrilor UE reuniți la Luxemburg, scrie The Guardian.
„Este esențial să le oferim ucrainienilor protecție, dar în același timp războiul trebuie luptat și câștigat”, a declarat Forssell. „Pentru ca asta să se întâmple, este esențial ca mai mulți bărbați să rămână în Ucraina și să lupte”.
Ministrul suedez a precizat că restricțiile ar trebui să se aplice doar noilor sosiți care solicită statutul de protecție temporară, nu și celor care îl dețin deja.
După invazia rusă din 2022, UE a activat o „directivă de protecție temporară” care acordă drepturi de rezidență, muncă și asistență socială ucrainienilor deplasați.
În prezent, peste 4,33 milioane de persoane care au fugit din Ucraina beneficiază de această protecție, potrivit Eurostat, majoritatea în Germania, urmată de Polonia și Republica Cehă. Orice modificare a schemei ar trebui propusă de Comisia Europeană și aprobată ulterior de statele membre.
„Situația este complet absurdă”
Un grup de state membre a cerut totodată UE să îngreuneze accesul rușilor în Europa pentru vacanțe. Polonia, Norvegia, statele baltice și alte nouă membre ale spațiului Schengen au transmis o scrisoare în acest sens la reuniunea de joi de la Luxemburg.
În ciuda restricțiilor impuse în timp de război, peste 470.000 de vize turistice Schengen au fost eliberate cetățenilor ruși în 2025, multe cu intrări multiple, potrivit scrisorii.
„Nu mai vreau weekenduri de shopping. Nu mai vreau excursii de lux în Europa cât timp ucrainenii mor pe câmpul de luptă”, spune Forssell. „Situația este complet absurdă și trebuie oprită”.
În scrisoarea statelor membre se arată că este „profund îngrijorător să asistăm la un număr tot mai mare de turiști ruși care se bucură de vacanțe pe plajele și în stațiunile europene, în timp ce rachete și drone continuă să lovească civili și infrastructură civilă în Ucraina”.
Zelenski îi propune lui Putin o întâlnire față în față
Volodimir Zelenski a cerut negocieri directe într-o scrisoare publică adresată personal lui Vladimir Putin.
„Liderii sunt cei care rezolvă problemele esențiale. Așa a fost întotdeauna și așa va fi mereu”, a scris Zelenski. „Propun stabilirea unei date clare pentru o astfel de întâlnire”. Președintele ucrainean a sugerat Elveția, Turcia sau state arabe drept posibile țări gazdă.
Donald Trump a reacționat spunând că SUA „au avut mult de-a face cu asta” și că ambele părți vor trebui să accepte compromisuri – care, susține el, au fost ideea sa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu a văzut încă scrisoarea și a reiterat că Zelenski poate veni la Moscova dacă dorește negocieri. Putin însuși a afirmat joi, la forumul economic din Sankt Petersburg – afectat de atacuri cu drone ucrainene –, că Trump i-a cerut Rusiei să facă unele compromisuri pentru un acord de pace și că Rusia este pregătită să o facă, cu condiția ca și Ucraina să procedeze la fel.
Putin a recunoscut daunele provocate de atacurile cu drone ucrainene asupra orașului său natal. „Din păcate, unele dintre ele trec de apărare”, a spus el. „Rusia are un sistem de apărare antiaeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl consolidăm, și vom face asta”.
Întrebat dacă războiul a devenit un dezastru strategic pentru Moscova, Putin a afirmat fals că „trupele ruse avansează pe întreaga linie de contact”.
Crimeea, aflată sub control rus, a înăsprit joi rațiile de combustibil, după ce atacurile ucrainene au perturbat aprovizionarea din teritoriile din sud-estul Ucrainei controlate de Rusia. Armata ucraineană a anunțat, joi, că a lovit o fabrică rusă de pulbere de pușcă din regiunea Ryazan, provocând un incendiu pe o suprafață de peste 400 de metri pătrați.
Camera Reprezentanților din SUA votează un ajutor pentru Ucraina
Camera Reprezentanților din SUA a adoptat joi o lege care prevede sprijin pentru Ucraina și sancțiuni împotriva unor sectoare-cheie ale economiei ruse. Votul, 226 la 195, la care au participat și 18 republicani, reflectă nerăbdarea față de Trump și abordarea sa de a-l îmbuna și convinge pe Putin. Legea prevede peste un miliard de dolari în ajutor pentru securitate și reconstrucție și pune la dispoziție alți opt miliarde de dolari pentru apărarea Ucrainei sub formă de împrumuturi.
Liderii republicani s-au opus proiectului de lege, însă susținătorii săi au forțat votul strângând 218 semnături pe o petiție de „discharge”, care permite unei majorități a Camerei să ocolească conducerea și să aducă un proiect direct la vot.
Susținătorii știu că și Senatul ar trebui să adopte legea, ceea ce este puțin probabil fără sprijinul lui Trump. Senatul tergiversează propria sa lege, care ar impune tarife extinse și sancțiuni secundare țărilor care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte exporturi rusești.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat miercuri în fața unei subcomisii a Senatului că vor exista vești „destul de curând” despre cei 400 de milioane de dolari aprobați de Congres pentru nevoile legate de Ucraina, bani care au fost blocați la Departamentul Apărării.
Ştiri video recomandate
