Parlamentarii ungari nu-și pot face planuri de vacanță, întrucât trebuie să examineze un proiect de lege după altul, într-un ritm frenetic impus de noul premier Peter Magyar, care a lansat „Operațiunea Focul Purificator” pentru a destructura sistemul politic creat de Viktor Orban, scrie joi AFP, preluată de Agerpres.
La două luni după ce a depus jurământul pe 9 mai, premierul conservator pro-UE își continuă ofensiva cu o viteză amețitoare pentru a realiza „schimbarea de regim” promisă în seara victoriei sale zdrobitoare la alegerile parlamentare din aprilie.
În cei 16 ani consecutivi la putere, fostul premier conservator naționalist Viktor Orban a remodelat instituțiile Ungariei, transformând-o într-o democrație „iliberală” care a servit drept model ideologic inclusiv pentru președintele american Donald Trump.
Atacurile sale împotriva independenței sistemului judiciar, a presei și a comunității LGBT+ au generat fricțiuni cu Comisia Europeană, care i-a înghețat Ungariei fonduri europene de aproximativ 16 miliarde de euro.
Campania lansată de Peter Magyar, al cărui partid Tisza are o majoritate confortabilă de peste două treimi în parlament, urmărește în primul rând să dezghețe aceste fonduri, de care Ungaria are mare nevoie pentru a-și relansa economia ce stagnează.
Au fost astfel promovate de noul executiv un proiect de lege anticorupție și încă unul pentru desființarea Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), organism creat de Orban pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțarea din străinătate a ONG-urilor, și a cărui închidere a fost cerută de Comisia Europeană.
Noul premier a lansat și un atac spectaculos asupra mass-mediei publice, pe care o acuză de partizanat în favoarea partidului Fidesz al lui Orban. Marți, principalul canal de televiziune și cel al radioului și-au retras emisiunile de știri, în așteptarea constituirii unor noi structuri editoriale ale acestora.
Sfârșitul politicii lui Orban
„Este în mod clar sfârșitul politicii lui Orban, bazată pe intimidare și propagandă”, spune Zsuzsanna Vegh, analistă pe teme politice la German Marshall Fund, un think-tank american.
Totuși, prin metodele sale, Peter Magyar stârnește la rândul său controverse. El a anunțat luna trecută „Operațiunea Focul Purificator”, care include revizuirea Constituției, argumentul invocat fiind acela de a preveni în viitor o nouă concentrare a puterii cum a fost în epoca Orban.
Înaintea adoptării acestei revizuiri constituționale, care trebuie precedată de o consultare publică, noul parlament este chemat să voteze un amendament în 12 puncte care include, printre altele, demiterea președintelui Tamas Sulyok, ales de precedentul legislativ în care partidul Fidesz era majoritar.
Fidesz acuză astfel o tentativă de constituire a „unui regim autocratic”, adică același lucru pentru care Viktor Orban a fost acuzat când era la putere. Experți juridici și ONG-uri, inclusiv Amnesty International, condamnă la rândul lor procedura la care a recurs noul premier, considerând-o „inacceptabilă”.
De pildă, respectatul politolog Gabor Torok avertizează că amendamentele constituționale repetate creează un precedent periculos. În schimb, Marta Pardavi, co-președinta filialei ungare a ONG-ului Comitetul Helsinki, crede că unele dintre amendamentele propuse sunt într-adevăr urgente, motivând că 'nu este vorba doar despre înlocuirea unor persoane, ci instituțiile în sine trebuie consolidate'. Totuși, ea nu vede justificată graba adoptării altor măsuri, în special limitarea perioadei de exercitare a funcției de parlamentar la cel mult 12 ani sau trei mandate, măsură ce ar împiedica mulți deputați ai Fidesz să candideze din nou în 2030.
În ciuda reformelor constituționale radicale, în anumite chestiuni politicile lui Peter Magyar nu diferă de cele ale lui Viktor Orban. La fel ca predecesorul său, noul premier se opune politicii UE privind migrația, care forțează toate statele membre să preia migranți ilegali.
De asemenea, Magyar nu se grăbește să ofere comunității LGBT+ din drepturile retrase de Orban. Marșul Pride s-a putut desfășura în iunie la Budapesta, după ce fusese interzis anul trecut, și el spune că „fiecare este liber să iubească pe cine vrea și să trăiască cu cine vrea”, însă nu a abrogat încă niciuna dintre legile anti-LGBT+ adoptate de Orban, inclusiv legea din 2021 ce restricționează accesul la conținuturi LGBT+ în mass-media și librării, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o consideră contrară „însăși identității” UE.
În general, alegătorii maghiari par să aprobe acțiunile sale, Tisza fiind în continuare în fruntea sondajelor, situație care coincide și cu declinul imperiului media pro-Orban. Mai multe mass-media private deținute de oameni de afaceri apropiați partidului Fidesz și-au încetat activitatea ori au concediat personal în ultimele săptămâni, întrucât nu mai pot beneficia de veniturile din publicitatea de stat.
„Acum, oligarhii nu mai sunt dispuși să-și reinvestească „prada” câștigată prin contracte publice, întrucât Orban este atât de slăbit încât nimeni nu se așteaptă ca el să revină la putere”, constată Gabor Polyak de la think-tank-ul Mertek Media Monitor.
