Viitorul lider al Ungariei vrea să recreeze influența Europei centrale prin folosirea trecutului imperial al acesteia. Peter Magyar a declarat recent că ar vrea să aprofundeze legăturile și relațiile Ungariei cu vecinii săi, mai ales cu Austria, construind pe bazele legăturile economice pre-existente și a istoriei comune. Austria și Ungaria au coexistat ca imperiu bicefal de la mijlocul secolului al XIX-lea (1867) până la prăbușirea Imperiului după Primul Război Mondial.
„Odinioară eram acceași țară, iar Austria este un partener cheie al Ungariei”, a declarat Magyar după discursul său de victorie din seara zilei de 12 mai, conform Politico.
„Mi-ar plăcea să consolidăm relația dintre Austria și Ungaria din motive culturale și economice, dar și istorice”.
Magyar l-a învins pe Viktor Orban după ce a promis oamenilor că va reseta relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, însă el speră să facă asta din poziția de participant la un bloc influent al statelor central-europene, toate conduse tot de lideri similari în gândire și cu o ideologie conservatoare.
El consideră că aceste țări împărtășesc aceeași perspectivă din punct de vedere cultural, economic și ideologic – pe domenii de la migrație până la politica energetică.
Cu excepția Poloniei, toate aceste țări – poziționate între Europa de Vest și Rusia – au avut o abordare de „cooperare” cu regimul de la Kremlin.
Liderul ungar și-a trasat deja viziunea pentru un nou bloc central-european – la o conferință de presă de la începutul lunii, el a propus unificarea grupului de la Vișegrad – alianța informală formată din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia – cu formatul Slavkov – un cadru de cooperare care implică Austria, Cehia și Slovacia.
„Cred că asta e în interesul fiecărei țări, inclusiv a Austriei și Ungariei. Sper că vom putea face progrese aici”. Pentru a face progrese la acest proiect, Magyar a spus că primele sale vizite externe vor fi, la începutul lui mai, la Varșovia și Viena.
Deși percepe Austria ca pe un aliat natural mai mult decât pe Polonia, Magyar va avea mai multe de învățat de la Donald Tusk, care face eforturi de ani de zile pentru a restaura democrația liberală în cealaltă țară afectată grav de ani întregi de domnie a reacționarilor populiști – Polonia.
Printre cele mai importante priorități ale lui Magyar se numără eliberarea a 18 miliarde de euro în fonduri europene înghețate din caua lui Orban. De asemenea, el ar vrea să obțină și 16 miliarde în împrumuturi pentru apărare și să oprească amenzile de un milion de euro pe zi împotriva Ungariei pentru refuzul acesteia de a se conforma legislației pe imigrări.
„Vizita la Varșovia va fi despre schimburi de experiențe în domeniul tranziționării înapoi spre o democrație liberală”, spune Emil Brix, fost diplomat austriac și istoric care s-a preocupat de perioada sfârșitului Imperiului Habsburgic.
„Vizita la Vien are mai mult de-a face cu politicile europene decât cu faptul că ar fi nevoie să ne dezvoltăm propunerile pentru regiune”.
Guvernul austriac pare receptiv la idee.
Un diplomat austriac de rang înalt, vorbind sub protecția anonimatului pentru a discuta raționamente interne, a declarat că există o logică inerentă în consolidarea cooperării între statele Europei Centrale în cadrul Uniunii Europene, pe modelul Benelux.
„Suntem toate state de dimensiuni relativ similare, cu numeroase interese comune, iar împreună am avea o relevanță mai mare din punct de vedere al capacității de vot”, a spus diplomatul.
Legături ombilicale
Pentru guvernul austriac condus de conservatori, aprofundarea relațiilor cu Ungaria a fost de mult timp un obiectiv strategic.
La începutul anilor 2000, înainte de aderarea la UE a mai multor țări foste comuniste, liderii Austriei au propus o alianță reînnoită cu Europa Centrală. Inițiativa a eșuat în cele din urmă, fiind blocată de temerile din Polonia și Slovenia că Viena încerca să își reafirme hegemonia la mai bine de 80 de ani de la prăbușirea Imperiului Austro-Ungar.
Acum, o Ungarie mai încrezătoare și mai prosperă este cea care propune o alianță mai strânsă. Liderii polonezi, de asemenea, în contextul creșterii economice și militare accelerate a țării lor, nu mai percep această perspectivă drept o amenințare, spun experții. Biroul prim-ministrului polonez nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Conservatorii austrieci văd, de asemenea, o nouă oportunitate acum că Orbán nu mai este la putere.
„Am lucrat îndeaproape cu Orban în anii 1990 și spun mereu că tânărul Orban ar fi fost cu siguranță unul dintre cei mai mari critici ai Orbanului de astăzi”, a declarat Reinhold Lopatka, europarlamentar al Partidului Popular Austriac, aflat la guvernare. „În ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat, am reușit să colaborăm pe anumite teme, dar, de-a lungul anilor, acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil și, în cele din urmă, imposibil”.
Magyar și cancelarul austriac conservator, Christian Stocker, au început să pună bazele relațiilor post-Orban dintre cele două țări la Conferința de Securitate de la Munchen, în februarie, potrivit a două persoane prezente la întâlnire. Liderii au discutat despre vizita inaugurală a lui Magyar la Viena și despre modul în care pot fi îmbunătățite condițiile pentru companiile austriece care operează în Ungaria, potrivit unui oficial guvernamental austriac de rang înalt.
La Viena, Magyar este așteptat să încerce să contureze o poziție comună privind migrația și să discute despre viitorul Universității Central Europene — care și-a mutat campusul principal de la Budapesta la Viena în 2019, în urma campaniei lui Orbán împotriva instituției — a declarat un diplomat austriac de rang înalt.
Cele două țări sunt deja strâns legate din punct de vedere economic. Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria, după Germania, cu investiții de peste 11,7 miliarde de euro. Aproximativ 134.000 de unguri lucrează în Austria, mulți dintre ei făcând naveta.
Banca Națională a Austriei a arătat, într-un raport de anul trecut, că intensificarea relațiilor comerciale cu țările din Europa Centrală și de Sud-Est are un efect de stabilizare asupra economiei austriece, într-un moment de incertitudine tot mai mare în comerțul global.
Cu toate acestea, persistă diferențe importante între statele Europei Centrale, care vor complica inevitabil eforturile de a construi o alianță mai strânsă. În privința Ucrainei, de exemplu, Austria și Polonia susțin activ acordarea de ajutor suplimentar din partea UE pentru țara afectată de război. Deși Ungaria sub conducerea lui Magyar nu mai este de așteptat să blocheze ajutorul, așa cum făcea Orban, ea se alătură Cehiei și Slovaciei în a nu susține pachetul de împrumuturi al UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev. Țările au, de asemenea, opinii divergente cu privire la aderarea Ucrainei la Uniune.
În ciuda acestor diferențe, experții susțin că există interese comune puternice între statele Europei Centrale, în special în ceea ce privește inițiativele economice și proiectele de infrastructură de amploare.
„Dacă aceste țări ar putea prezenta propuneri și proiecte integrate, coordonate, acest lucru le-ar consolida poziția atunci când vine vorba de distribuirea fondurilor și a banilor de coeziune de la Bruxelles”, a declarat Reinhard Heinisch, politolog la Universitatea din Salzburg.
Efortul lui Magyar de a construi o alianță central-europeană ar putea fi determinat și de înțelegerea sa asupra modului în care funcționează, în realitate, puterea la Bruxelles. Viitorul prim-ministru a petrecut aproape un deceniu acolo ca diplomat în perioada lui Orbán, înainte de a se despărți de partidul populist Fidesz și de a deveni europarlamentar cu propria sa formațiune conservatoare, Tisza.
„Este, practic, primul prim-ministru ungar care înțelege perfect cum funcționează mecanismul Bruxelles-ului și al UE”, a declarat Stefano Bottoni, profesor specializat în Europa de Est la Universitatea din Florența. „Iar dacă vrei să contezi mai mult la Bruxelles, dacă vrei să fii un contrapunct pentru marile state — Franța, Germania — atunci trebuie să îți unești forțele.”
Ştiri video recomandate
