Vreme de patru ani, dictatorul rus, Vladimir Putin, a reușit în mare parte să țină ferită populația Rusiei de costurile și consecințele economice ale războiului din Ucraina. Asta s-a terminat acum, scrie Politico.
Atacurile ucrainene cu rachete și drone asupra infrastructurii-cheie din Rusia din ultimele săptămâni a transformat războiul dintr-un element „iritant minor” pe care majoritatea rușilor îl puteau ignora fără consecințe, în ceva care le afectează viața de zi cu zi și care aduce o criză a benzinei tot mai acută.
Două treimi dintre cele 83 de regiuni ale Rusiei raportează penurii de combustibil. Asta reprezintă o amenințare imediată pentru multe companii și un inconvenient major pentru majoritatea populației.
Situația este deosebit de gravă în Crimeea anexată, unde autoritățile de ocupație au declarat stare de urgență și au interzis vânzarea de combustibili. Turismul – un sector cheie pentru economia peninsulei într-un an obișnuit, s-a prăbușit pur și simplu.
Putin a fost forțat să recunoacă existența problemei, săptămâna trecută. El și-a chemat oficialii de rang înalt pentru o reuniune la Mosova, în cadrul căreia să se găsească o soluție.
În public, Putin a încercat să păstreze un aer calm – a spus presei e stat că „desigur” că aceste atacuri fac probleme și că asta e „evident”, dar că existența unui „oarecare deficit” de combustibil, nu este „critică”.
Imediat a trecut la a spune că loviturile Rusiei contra Ucrainei sunt chiar mai dure și fac chiar mai multe probleme.
În ce privește cifrele, gravitatea situației este ascunsă de regimul rus – Kremlinul deja a adăugat prețurile interne la combustibili la lista de indicatori economici pe care nu-i mai face publici.
Mulți dintre ruși, însă, află singuri cât de rea este situația de fapt. Rețelele social s-au umplut deja de imagini cu cozile uriașe de la benzinării, cu șoferii care se atacă unii pe alții pentru un strop de benzină și cu camioanele care intră forțat în cozi pentru a alimenta.
S-a ajuns în situația în care o țară despre care se glumea în trecut că este doar o „benzinărie care încearcă să se dea drept țară” nu mai este nici măcar o benzinărie – Reuters scria miercuri că India, cel mai mare importator extern de petrol rusesc, urmează să exporte înapoi țiței rafinat către țara de origine.
Aceste importuri sunt necesare deoarece — potrivit unor conturi ruse de pe rețelele sociale — Ucraina a vizat în mod deliberat instalații speciale de rafinărie, precum instalațiile de cracare catalitică, pe care Rusia nu le poate repara sau înlocui prin propriile forțe. Astfel, penuria de combustibil nu pare să se apropie de final. Instalațiile de cracare catalitică ajută la maximizarea producției de distilate cu valoare comercială obținute din petrol brut.
„Cantitatea de benzină disponibilă în Rusia este decisă acum de cursa dintre dronele ucrainene și echipele ruse de reparații”, a scris Serghei Vakulenko, analist la Carnegie Endowment for International Peace.
„Dacă frecvența atacurilor ucrainene poate fi menținută, iar pagubele provocate de fiecare atac cresc, avantajul se înclină spre Kiev. Asta vedem în prezent”.
Singurul motiv de ușurare pentru Kremlin este că țara are încă rezerve importante de motorină, esențială pentru camioane și utilajele agricole. Totuși, oficialii au declarat după reuniunea de la sfârșitul săptămânii că guvernul ar putea impune pe parcursul verii o interdicție la export, pentru a garanta aprovizionarea în sezonul recoltării. Rusia a interzis deja exporturile de kerosen și benzină.
Prețul benzinei a explodat în Rusia la fel ca rafinăriile lui Putin
Chiar și atunci când combustibilul este disponibil, rămâne problema prețurilor în creștere.
Prețurile carburanților au, de regulă, un impact semnificativ asupra inflației generale, iar Banca Centrală a Rusiei a avertizat, miercuri, în minuta celei mai recente ședințe de politică monetară, că actuala scumpire are mai multe șanse să producă efecte de durată decât ar fi avut în trecut.
Un acord deja existent între guvern și marile companii petroliere, menit să limiteze creșterea prețurilor, ar putea menține jos tarifele oficiale. Totuși, relatările neoficiale indică o creștere a vânzărilor de combustibil la prețuri mult umflate, costuri pe care firmele nu pot decât să le transfere clienților. Tendința „creează riscuri inflaționiste suplimentare”, a precizat banca.
Aceste considerente au avut un rol important în decizia Băncii Centrale de a reduce în iunie dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, la 14,25%, într-un moment în care oamenii de afaceri și mulți membri ai guvernului cereau o reducere mai amplă.
Prudența guvernatoarei Băncii Centrale ruse, Elvira Nabiullina, i-a atras numeroși adversari în ultimii patru ani, perioadă în care a fost nevoită să ridice dobânzile la 23% pentru a împiedica supraîncălzirea economiei. Acum, când inflația generală a încetinit la aproximativ 5%, mulți o acuză că tergiversează inutil relaxarea politicii monetare.
German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă de retail din Rusia, le-a spus, marți, acționarilor că economia s-a răcit deja mai mult decât suficient și că banca centrală trebuie să reducă dobânzile mai rapid. Cei doi s-au contrazis, miercuri, în cadrul unei discuții la o conferință din Moscova.
Nabiullina a declarat că este „categoric împotriva” unor reduceri mai rapide ale dobânzilor, spunând că un asemenea „experiment pe propria noastră țară” ar duce la o creștere puternică a inflației sau chiar la stagflație.
„Să vedem”, a răspuns Gref, vizibil neconvins, stârnind râsete în sală.
Schimbul de replici este notabil deoarece Gref i-a fost ani de zile șef lui Nabiullina la ministerul economiei rus, iar amândoi au reprezentat o contrapondere față de membrii mai agresivi ai unui guvern al cărui mod de gândire este încă influențat puternic de mentalitatea spionilor din era sovietică.
Într-un aspect esențial, însă, Gref și Nabiullina sunt pe aceeași lungime de undă. Amândoi au avut curajul să lege direct războiul de problemele economice tot mai grave cu care se confruntă acum rușii.
„Cred că ne preocupă pe toți același lucru”, a declarat Gref, marți. „Nu cred că există cineva în țară care să aibă o altă preocupare decât încheierea rapidă a ostilităților. Este evident”.
La rândul ei, Nabiullina și-ar fi prezentat demisia la câteva săptămâni după invadarea Ucrainei, din cauza profundelor sale rezerve față de război, însă Putin ar fi refuzat-o.
De atunci, cu prudența specifică unui bancher central, ea s-a limitat la avertismente potrivit cărora bugetul — și diferența tot mai mare dintre cheltuieli și veniturile fiscale — riscă să alimenteze și mai mult inflația. În ultimul an, a insistat însă tot mai apăsat asupra acestui avertisment, pe măsură ce Rusia și-a consumat rezervele și s-a bazat tot mai mult pe împrumuturi pentru finanțarea războiului.
După o creștere puternică în prima jumătate a anului 2026, cheltuielile militare și cele clasificate reprezintă acum aproape jumătate din totalul cheltuielilor guvernamentale, potrivit lui Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
Activele lichide ale Fondului Național al Bunăstării, creat inițial pentru a proteja economia de fluctuațiile prețului petrolului, au scăzut între timp de la circa 7% din produsul intern brut, la începutul anului 2022, la doar 1,7% din PIB în aprilie.
Cu alte cuvinte, nu doar rezervele de combustibil ale lui Putin încep să se împuțineze.
Ştiri video recomandate
