Compania rusă de energie nucleară Rosatom a început instalarea a două reactoare RITM-200 la bordul unei barje care, odată finalizată, va deveni a doua centrală nucleară plutitoare a Rusiei, cunoscută și sub denumirea de „Cernobîlul plutitor”, informează Barents Observer.
Rusia intenționează să construiască patru astfel de barje, fiecare dotată cu câte două reactoare RITM-200.
O primă astfel de barjă a ajuns în secret din China în Sankt Petersburg, în luna martie. În prezent, barja este ancorată la Șantierul Naval Baltic, alături de chila viitorului spărgător de gheața Ciukokta.
O întrebare cheie - și încă fără răspuns - pentru locuitorii din Sankt Petersburg, dar și pentru cei din țările scandinave și baltice - este legată de momentul în care reactoarele RITM-200, care se instalează acum la bordul barjei, vor fi încărcate cu combustibil nuclear.
Noile reactoare RITM-200 sunt o variantă îmbunătățită, mai puternică și mai eficientă, a reactorului KLT-40S folosit la spărgătoarele de gheață mai vechi ale Rusiei, precum și la „Academia Lomonosov” - prima centrală nucleară plutitoare rusească, aflată deja în exploatare.
Centralele nucleare plutitoare rusești vor opera în largul coastelor regiunii Ciukokta, situată în capătul nord-estic al Extremului Orient al Rusiei.
Rușii au vrut deja să încarce uraniu la bordul primului „Cernobîl plutitor”, când nava încă era ancorată la Sankt Petersburg
În 2017, Rosatom a intenționat să încarce cu uraniu reactoarele „Academiei Lomonosov”, aflată în construcție la acea vreme, chiar în portul Sankt Petersburg. Combustibilul nucear folosit la astfel de reactoare e uraniu slab îmbogățit și el poate fi, în sine, sigur de manipulat.
Planurile originale ale rușilor prevedeau testarea reactoarelor încă din momentul în care barja era deja acostată la șantierul naval din Sankt Petersburg. Asta ar fi însemnat ca barja să fie tractată apoi până la Murmansk prin Marea Baltică și în apropierea coastelor scandinave, ceea ce a provocat îngrijorări publice în Norvegia legate de riscu lde accidente și posibila contaminare radioactivă a apelor din regiune.
În urma protestelor locale și a presiunilor exercitate din partea guvernului Norvegiei, rușii au renunțat la acest plan. Astfel, în 2018, barja cu cele două reactoare montate a fot tractată prin Marea Baltică până la Murmansk, și abia aici reactoarele au fost încărcate cu combustibil nuclear.
În prezent, Rosatom nu a răspuns întrebărilor formulate de Barents Observer legate de planurile pe care le au în legătură cu încărcarea combustibilului nuclear la a doua centrală nucleară plutitoare.
Dmitri Gorciakov, consilier în siguranța nucleară la Centrul pentru Mediu Bellona, crede că uraniul va fi cel mai probabil încărcat în Sankt Petersburg.
„Nu am auzit încă nici o informație publică despre acest lucru. Dar cel mai probabil combustibilul va fi încărcat la Șantierul Naval Baltic, așa cum s-a făcut pentru toate cele patru nave de tip Arktika (spărgătoare nucleare de gheață - n.r.) în ultimii ani, care folosesc practic aceleași reactoare RITM-200,” a spus Gorciakov.
Cum propune Rusia să manipuleze și să transporte reziduurile nucleare de la centralele plutitoare din Extremul Orient
O mare parte din echipamentele electrice de control pentru reactoarele de pe primele trei barje au fost deja livrate la Șantierul Naval Baltic, potrivit publicației de construcții navale Sudostroenie vara trecută.
Conform contractului inițial între Șantierul Naval Baltic și Rosatom, primele două centrale nucleare plutitoare trebuiau să fie livrate la Capul Nagloinîn din Ciukotka la începutul anului 2027, a treia la începutul anului 2028 și a patra la începutul anului 2031.
Termenul 2027, pentru a doua centrală plutitoare, pare acum dificil de respectat. Cu toate acestea, o livrare la sfârșitul anului 2027 ar putea fi încă posibilă dacă reactoarele sunt instalate și testate în timpul iernii care urmează, înainte ca centrala să fie remorcată spre nord via Murmansk către Siberia în timpul sezonului de navigație pe Ruta Maritimă de Nord în septembrie sau octombrie 2027.
Organizațiile de mediu au poreclit aceste centrale „Cernobîluri plutitoare”, din cauza riscurilor la adresa mediului pe care le presupun operațiunile de manipulare și transport al reziduurilor nucleare.
Combustibilul nuclear uzat de la reactoarele centralelor plutitoare va trebui înlocuit la fiecare trei-patru ani și poate fi depozitat la bord în recipiente pentru o perioadă similară. Ulterior, combustibilul uzat, extrem de radioactiv, va fi transportat la Murmansk, unde Rosatomflot operează baza sa de servicii pentru spărgătoarele nucleare de gheață.
În prezent, rușii au în construcție un spărgător de gheață care să fie folosit la transportul combustibilului nuclear uzat. După transportul și reambalarea la baza din Murmansk, recipientele care conțin combustibil nuclear uzat urmează a fi apoi transportate pe calea ferată către uzina de reprocesare a Rusiei de la Maiak, lângă Celiabinsk, în sudul munților Urali.
Ştiri video recomandate
