O dronă rusească Geran 2 încărcată cu explozibil a căzut vineri noapte într-o gospodărie din Galați, la 15 kilometri de granița cu Ucraina. Nu a fost interceptată. Duminică seară, într-un interviu la Digi24, ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce: România poate supraveghea întreg spațiul aerian de la o anumită altitudine în sus, dar drona a zburat la 45-50 de metri, unde radarele fixe nu ajung. Iar soluțiile mobile care „văd tot” la joasă altitudine există, dar sunt puține. Și nu erau în zonă. De săptămâna viitoare, MApN mută capabilități noi spre Galați. Pe termen lung, însă, ministrul spune că singura soluție reală este ca Armata să-și dezvolte propriul software pentru drone: „Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial situația.”.
Inginer software de profesie, ajuns la conducerea MApN în urmă cu câteva luni, Miruță a recunoscut că, în momentul de față, România are resurse limitate de supraveghere la altitudini joase, dar a subliniat că nicio informație nu indică un interes al Rusiei de a ataca deliberat teritoriul românesc.
Ce s-a întâmplat la Galați
O dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian, în noaptea de 24 spre 25 aprilie. Drona avea încărcătură explozivă. Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat-o pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. O a doua dronă a fost descoperită în aceeași zi lângă o fermă din localitatea Văcăreni, județul Tulcea.
Ministrul Miruță a confirmat că drona a zburat la altitudine joasă – 45-50 de metri – timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri în spațiul aerian național. Iar fix altitudinea aceasta este problema.
De ce nu a fost văzută: limitele radarului la altitudini joase
„Armata Română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiul aerian românesc, de la o altitudine în sus”, a explicat Miruță. „De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și în situații, și anume în funcție de situația reliefului din zonă. Radarul e o chestiune care emite niște unde electromagnetice și care, atunci când ating un obiect, reflectă și își dau seama de distanță, de altitudine, de viteză. Dacă este relief de jur împrejur, performanța acestor radare este limitată fie pe distanță, fie pe înălțime, pentru că fasciculul de la sursă nu mai ajunge să atingă obiectul.”
Pentru obiecte care zboară la 50 de metri – cum a fost drona de la Galați – este nevoie de soluții radar locale, mobile, pe care Miruță le-a comparat cu un hotspot de internet de pe telefonul mobil.
„Ca atunci când dai internet hotspot de pe telefonul mobil, faci o rețea locală. Cât poate telefonul mobil să emită pentru a acoperi o cameră”, spune el.
România are astfel de soluții, dar sunt puține.
„Le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare, unde frecvența de a se întâmpla astfel de incidente de situații este mai mare”, susține ministrul. Iar zona Galați nu a fost, până acum, una considerată cu risc ridicat: „N-a fost de 3 ani niciodată o astfel de situație, față de altele unde se repetă cu o frecvență mai mare genul de intrări ale dronelor în spațiul aerian.”
Ce se schimbă de săptămâna viitoare
Miruță a anunțat relocarea unor capabilități de monitorizare în zona Galați, precizând totodată că resursele nu sunt nelimitate.
„Avem niște piese pe care le mutăm dintr-o parte în cealaltă, ne jucăm pentru a acoperi diverse scenarii”, susține el.
Întrebat dacă mutarea echipamentelor nu lasă alte zone descoperite, ministrul a explicat că redistribuirea se face din zone cu risc foarte scăzut.
„Luăm dintr-o zonă în care apreciem că riscul este foarte, foarte mic și mutăm într-o zonă în care riscul este un pic mai mare”, adaugă Miruță.
Pe lângă relocare, alte două dispozitive noi urmează să intre în operație.
„Cele două dispozitive noi vin să îmbunătățească ceea ce avem acum – adică nu le mutăm dintr-o altă parte pentru a descoperi altă zonă – și vin piese noi pe tabla de șah pe care le ducem în zonele în care specialiștii Armatei Române consideră că există problema cu riscul respectiv." Unul dintre ele era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese deja finalizat.
„Diferența între marketing și capabilitate tehnică e mare"
Ministrul a povestit că, de la preluarea mandatului, primește trei-patru firme pe săptămână care susțin că pot rezolva problemele Armatei în materie de interceptare a dronelor.
„Prezentări frumoase, documente trimise prin e-mail. Mi-am dat seama că lucrurile nu stau chiar așa. Diferența între marketing și capabilitatea tehnică de a face un produs să realizeze aceste obiective e mare”, a declarat Radu Miruță.
A decis, prin urmare, să testeze aceste pretenții în condiții reale. „Am discutat la NATO și, pentru prima oară, i-am invitat pe toți cei care spun că pot să facă: «Haideți afară din birou, într-un poligon specific pentru asta, deasupra Mării Negre, să testăm aceste produse».”
Evenimentul – o competiție deschisă pentru firmele private, din România și din străinătate, în câmp deschis, similar condițiilor de luptă – a avut loc la finalul săptămânii trecute. Miruță a selectat o parte dintre firmele participante, pe care urmează să le invite la MApN pentru discuții.
Dronele se schimbă la fiecare două săptămâni
Una dintre cele mai importante precizări ale ministrului ține de evoluția rapidă a tehnologiei dronelor rusești.
„Ceea ce era neadresat acum trei luni de zile diferă pe o parte de ceea ce este neadresat astăzi, pentru că și tehnologia dronelor împotriva cărora luptăm se îmbunătățește”, a explicat Miruță.
Noile drone nu mai seamănă cu cele de la începutul războiului.
„Sunt cu altă amprentă termică. Sunt cu poziționare a motorului în față, nu în spate. Sunt cu capacitate de atac a celor care vor să atace drona respectivă." Dacă până acum dronele erau direcționate pur și simplu spre țintă, unele au acum încărcătură care „poate pleca împotriva unui elicopter care este la o anumită distanță de ea, să atace în sine elicopterul”, mai spune ministrul.
Miruță a precizat că drona de la Galați nu era de acest tip.
Dar ritmul inovației este frenetic.
„Timpul între Ucraina și Rusia pe câmpul de luptă, în ceea ce privește lupta performanțelor dronelor, este de vreo două săptămâni. După două săptămâni descoperă ceilalți ceva și câștigă un avantaj tehnic” – Radu Miruță, ministrul Apărării.
De ce Armata trebuie să-și facă propriul software
Convingerea ministrului este că soluția de fond nu stă în achiziția de sisteme din afară, ci în dezvoltarea de software propriu în interiorul MApN.
„Soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul ministerului un software pentru drone. Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție, nu făcând vreodată bucata hardware sau bucata mecanică, pentru că asta trebuie să le facă firmele private. Dar personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă, nu poate fi cumpărată din altă parte”, mai explică Radu Miruță.
Argumentul este tehnic, dar și strategic, susține acesta. O dronă de interceptare are nevoie de date – de la radare, avioane de vânătoare, puncte de observație, tancuri moderne – pentru a decide autonom când și unde să intervină.
„Toate aceste informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial situația”, spune acesta.
El mai spune că, la minister, s-a început deja formarea unei echipe de tineri la MApN. Deocamdată s-au recrutat cinci-șase persoane; idealul de început ar fi 20-25.
„Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. A existat o așteptare ca peste noapte un ministru de trei-patru luni să schimbe filozofia în care funcționează doctrina sub care se desfășoară activități în Armata Română. Este ceva de dorit, dar nu se întâmplă peste noapte”, adaugă el.
Ce s-a cumpărat, ce n-a venit
Și, chiar dacă România a făcut achiziții în materie de apărare, livrările întârzie – nu din vina statului român. Miruță a enumerat: sistemele SHORAD și VSHORAD sunt contractate, rachetele Mistral sunt contractate, sistemele Skyranger adresează fix acest gen de probleme, iar radarele dedicate detecției la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE.
„Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor. Nu doar România are problema asta. Statele Unite solicită ajutor tehnic pentru drone din Ucraina, statele din Emirate solicită asta – și nu cred că se pune la ei problema să nu aibă buget”, spune Radu Miruță.
Dacă echipamentele comandate ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, spune ministrul, „foarte probabil situația de la Galați ar fi fost interceptată.”
SAFE: 21 de contracte, un termen-limită. Și multă birocrație
Programul SAFE – principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare – prevede semnarea a 21 de contracte, cu un termen-limită pe 31 mai. Traseul birocratic este complex: MApN a trimis specificațiile tehnice către Cancelaria Primului Ministru, unde un grup de lucru interinstituțional a analizat unde, cât și cu cine se produc echipamentele în România. S-a stabilit un preț maximal pentru fiecare proiect – „nu cel menționat de companii, care au venit cu plus 30%” – iar dosarele au fost trimise spre Parlament.
Parlamentul are dreptul să modifice fișele de proiect, dar MApN are nevoie de aprobarea parlamentară pentru a contracta.
„România a pierdut ani de zile pentru semnarea a unu-două contracte; acum e vorba de 21 de contracte pe care trebuie să le semnăm într-o perioadă foarte scurtă de timp”, spune Miruță.
Acesta mai avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, contractele nu pot fi semnate pur și simplu în ultima clipă: „Dacă Parlamentul va veni la Ministerul Apărării cu 5 zile înainte de termen să spună «hai, semnează-le», nu se va putea, pentru că există un cadru legal cu niște termene.”
„România nu este o țară aflată în război”
Totuși, în ciuda gravității incidentului de la Galați, ministrul Miruță a insistat pe faptul că România nu se află în situație de conflict.
„România nu este o țară aflată în război. Nu este niciun fel de strat de informație care să ne facă pe noi să credem că este un interes din partea Federației Ruse să atace România”, susține Radu Miruță.
Ceea ce se întâmplă, a explicat el, este un efect colateral al apărării antiaeriene ucrainene.
„De cele mai multe ori sunt drone care sunt «împușcate», dacă vreți, de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele cu glonț, li se modifică câte un flaps, li se modifică structura aerodinamică, își pierd poate coordonarea GPS pentru că este bruiaj și din Ucraina, și continuă să zboare pe altă traiectorie fie până când își consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva și pică”, spune Radu Miruță.
Ştiri video recomandate
