România trece printr-o nouă perioadă de tulburări politice care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai mare țară din UE. La aproape un an de la alegerile prezidențiale, candidatul învins al extremei drepte, George Simion, este acum în frunte în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României, scrie Politico.
În Parlament urmează un vot de neîncredere săptămâna viitoare, care ar putea răsturna guvernul premierul Ilie Bolojan și ar declanșa o perioadă de instabilitate ce ar amenința perspectivele economice deja precare ale țării.
România se confruntă cu un termen limită important, luna august, pentru finalizarea reformelor care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului în controlul finanțelor publice ar putea declanșa o retrogradare a ratingului de țară.
Însă măsurile brutale de austeritate adoptate în ultimul an pentru a reduce deficitul bugetar al României au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și dreapta care promovează aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita de acest lucru.
Ce se întâmplă?
Pe scurt, criza din România se reduce la o confruntare între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).
PSD s-a retras săptămâna trecută din coaliția lui Bolojan și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul nu agreează politicile severe de austeritate ale prim-ministrului, cum ar fi creșterile de impozite și înghețarea salariilor din sectorul public - care au afectat domeniile pe care le reprezintă - sau stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de neîncredere în guvern, alături de partidul de extremă dreapta al lui Simion, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR).
Bolojan l-a acuzat cu vehemență pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a mințit în legătură cu faptul dacă ar fi dispus să colaboreze cu Simion. Însă PSD insistă că nu formează niciun fel de alianță semnificativă cu AUR dincolo de viitorul vot împotriva guvernului Bolojan.
„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București. Efortul comun de a-l răsturna pe prim-ministru ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus el.
Votul asupra moțiunii de cenzură a guvernului este așteptat să aibă loc pe 5 mai.
Care este miza?
Instabilitatea din România are consecințe semnificative dincolo de granițele țării. Cu o populație rezidentă de aproximativ 19 milioane, România este un jucător important în UE, fiind situată strategic la marginea estică a blocului comunitar, la granița cu Ucraina.
De asemenea, este în curs de construire a celei mai mari baze militare a NATO pe coasta Mării Negre și joacă un rol cheie în securitatea regiunii, găzduind sistemul american de apărare antirachetă de la Deveselu, în sudul țării.
Până acum, România s-a dovedit vitală ca centru logistic pentru a ajuta Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Însă partidul lui Simion are în prezent un procent de aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge vreodată la putere, ar putea întrerupe ajutorul acordat Ucrainei.
Simion se opune, de asemenea, puterii pe care Bruxelles-ul o deține asupra cheltuielilor publice și s-ar opune politicii comune a UE în domeniul migrației.
Există implicații și pentru politica UE în acest sens, deoarece decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja controverse în Parlamentul European.
Liniștirea piețelor
O preocupare mult mai urgentă pentru România este verdictul piețelor. Austeritatea fusese considerată crucială pentru liniștirea investitorilor și îndeplinirea cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, țara a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.
„Nu ne permitem o retrogradare”, a declarat Radu Magdin, analist politic. „Cu siguranță, orice fel de încurcătură politică trebuie rezolvată într-un mod relativ ordonat până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația din România în iulie, august și septembrie.” Prin urmare, o rezolvare rapidă a crizei este crucială, a spus el.
O altă îngrijorare este posibilul impact asupra democrației românești. Decizia PSD de a fi de acord cu AUR în încercarea de a-l înlătura pe Bolojan s-ar putea întoarce împotriva sa, a sugerat Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să creadă că partidul lui Simion este o opțiune viabilă la următoarele alegeri.
Ce urmează?
De acum și până la votul de neîncredere care urmează să aibă loc săptămâna viitoare, toate taberele vor depune eforturi mari pentru a obține cele 233 de voturi necesare pentru o majoritate. Pe hârtie, AUR-ul lui Simion și PSD-ul sunt aproape de a atinge acest număr de voturi dacă toți parlamentarii lor vor vota disciplinat, dar există încă o șansă ca Bolojan și susținătorii săi să câștige.
Dacă Bolojan pierde votul, va fi demis din funcția de prim-ministru. Președintele independent Nicușor Dan va începe apoi consultările cu liderii partidelor pentru a forma un nou guvern de coaliție, cu un nou prim-ministru.
În acest caz, o posibilitate este ca și coaliția dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un nou prim-ministru tehnocrat independent - o opțiune pe care unii analiști și comentatori o consideră probabilă.
PSD a declarat deja că este deschis la continuarea coaliției cu un alt prim-ministru la conducere. Însă resentimentele generate de această criză - cele două partide principale de guvernământ au făcut schimb de insulte - ar putea îngreuna rezolvarea situației.
Cealaltă opțiune este ca Bolojan să reziste votului de neîncredere. În acest caz, probabil, Bolojan ar continua să conducă un guvern minoritar, forțând PSD-ul să intre în opoziție alături de naționaliștii lui Simion. Unii bănuiesc că acesta a fost planul lui Bolojan de la bun început, potrivit lui Pîrvulescu.
Va câștiga Simion puterea?
Simion a fost precaut în privința posibilității de a prelua rolul de prim-ministru atunci când Politico l-a întrebat săptămâna trecută, dar nu a exclus acest lucru. Pe hârtie, însă, acest lucru pare imposibil în acest moment, mai ales pentru că Dan a declarat că nu va fi de acord cu numirea unor partide antieuropene în guvern.
Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne să câștige puterea în alegerile viitoare - fie în competiția parlamentară programată pentru 2028, fie în votul prezidențial așteptat în 2030. Organizarea unor alegeri anticipate este considerată improbabilă.
Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt. Magdin a avut o opinie similară, declarând că Simion „nu este interesat” de funcție „în acest moment” și că „nu are nicio șansă” să devină prim-ministru.
Cum s-a ajuns aici?
În urmă cu doar 10 luni Bolojan a preluat funcția și a pus guvernul la treabă cu sarcina sa principală: readucerea deficitului bugetar al României la niveluri acceptabile.
Asta a însemnat măsuri dureroase de austeritate – impozitarea pensiilor, creșterea TVA-ului și înghețarea salariilor lucrătorilor din sectorul public, ceea ce a stârnit proteste din partea profesorilor și a altora. Și, deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al reducerilor profund nepopulare a fost semnificativ.
Unele rapoarte au sugerat, de asemenea, că tensiunile crescânde dintre președinte și prim-ministru nu au ajutat la rezolvarea crizei, însă aliații lui Dan au negat acest lucru.
„Nu este o prietenie măreață între ei”, a spus Pîrvulescu. „Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că aceasta este o problemă cu stilul lui Ilie Bolojan - este un stil politic foarte inflexibil. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”
Magdin a fost de acord. „Una dintre problemele pe care le-a avut domnul Bolojan este faimoasa sa încăpățânare”, a spus el. „Încăpățânarea poate fi uneori foarte bună și numești asta tenacitate... dar când oamenii au sentimentul că ești pur și simplu rigid, antagonizezi o mulțime de oameni. Cred că atât în evaluarea președintelui, cât și a altor lideri politici cheie din România, prim-ministrul a fost prea încăpățânat pentru propriul său bine.”
Ce se întâmplă cu politica românească?
Mulți români s-au săturat de ani de scandaluri de corupție, precum și de criza legată de presupusa interferență a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin. Ultranaționalistul de extremă dreapta care era pe cale să câștige acea competiție, Călin Georgescu, se confruntă în prezent cu un proces, acuzat că a plănuit o lovitură de stat.
Totuși, Georgescu are încă un număr considerabil de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și de autoritățile care conduc instituțiile țării lor și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu se menține, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut a sugerat că vrea să-l facă prim-ministru.
Există, de asemenea, o problemă structurală în modul în care funcționează constituția țării, a remarcat Pîrvulescu. Prim-ministrul din România are puteri substanțiale, dar a fost constrâns politic de necesitatea de a lucra în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani - lucru care a dus la sentimentul că o criză se transformă în alta.
Ştiri video recomandate
