Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO.
După dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, Rusia şi Ucraina s-au înfruntat în mai multe rânduri pe tema împărţirii Flotei la Marea Neagră, în prezent Moscova folosind-o "mai degrabă pentru a-şi intimida vecinii mici decât pentru a purta un război adevărat", potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert în probleme de securitate şi autorul cărţii "Russian Security and Paramilitary Forces Since 1991", relatează Washington Post online.
Flota la Marea Neagră "nu este prea impresionantă" ca forţă de luptă, apreciază Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar într-un război naval. Din flotă fac parte, între altele, un crucişător lansator de rachete "învechit" - Moskva, un crucişător mare de război antisubmarin "foarte depăşit", un distrugător şi două fregate "care sunt mai polivalente", nave pentru debarcare şi un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului.
"Nu este o forţă prea puternică", subliniază el, adăugând că "marina italiană o poate distruge singură".
Armata rusă, per ansamblu, dispune de o capabilitate "moderată", în opinia sa. "Nu se află la nivelul armatelor americană, britanică sau germană, dar este mai bună ca în anii '90", declară Galeotti, subliniind că forţele ruse "sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente împotriva NATO" şi precizând că "nu ar putea înfrânge China".
Flota rusă la Marea Neagră a fost "oarecum valoroasă împotriva Georgiei, pentru că lupta cu o marină mică", apreciază el, adăugând că "armata rusă ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un război" şi că "ucrainenii sunt mai pregătiţi decât (au fost) georgienii" în august 2008.
"Dacă Rusia ar fi vrut să cucerească Crimeea ar fi făcut-o, însă acest lucru nu i-ar aduce nimic", consideră Galeotti. "Este o manevră politică dură prin care (Moscova) vrea să se asigure că Kievul ia în considerare interesele Rusiei", apreciază el.
