Franța se confruntă cu o criză socială și politică tot mai profundă, după protestele violente din weekend și se pregătește de o „iarnă a vrajbei”, plină de nemulțumiri, chiar în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale de primăvară și în crondițiile în care candidata de extremă dreapta Marine Le Pen conduce în sondaje pentru alegerile prezidențiale din aprilie 2027, relatează CNN.
Sâmbătă, mii de oameni au ieșit în stradă la Paris și în alte mari orașe din Franța, pentru a protesta împotriva costului tot mai ridicat al vieții, după protestele elevilor de liceu, care au acuzat subfinanțarea Educației și deficitul de cadre didactice din școli. Protestele au degenerat rapid în violențe.
Protestatarii mascați au transformat Piața Republicii din Paris într-o scenă de război urban, au spart sute de vitrine, au vandalizat o sinagogă și au jefuit zeci de bănci și magazine.
În Marsilia, Lille, Angers și Bordeaux, protestatarii au luat cu asalt primăriile și prefecturile, vandalizându-le. În Lyon, un birou de turism a fost incendiat În Limoges, primăria, găzduită într-un imobil din secolul al XIX-lea, a fost în mare parte distrusă de flăcări.
› Vezi galeria foto ‹
Aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate, au transmis autoritățile franceze.
Violențele din weekend au loc după săptămâni de proteste ale elevilor francezi. Aceștia au reclamat degradarea școlilor, lipsa profesorilor și perspectivele tot mai slabe de a-și găsi un loc de muncă.
Peste 6.000 de persoane au fost arestate în timpul manifestațiilor din școli, începute la debutul anului școlar, iar mai mult de 100 de unități de învățământ au fost avariate.
Alte proteste ar urma să aibă loc weekendul următor, în timp ce sindicatele pregătesc o grevă în luna noiembrie.
Macron: „Cei care au încercat să răstoarne Republica vor trebui să răspundă pentru asta”
Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat duminică și a cerut o anchetă rapidă și transparentă, iar premierul francez va conduce, începând de astăzi, o celulă de criză pentru sprijinirea celor afectați de violențe.
Macron a avertizat că toți cei care au distrus trebuie să plătească.
„Agitatori din grupări de extremă stânga, alături de numeroși delincvenți, au comis acte de violență fără limite în orașele noastre. Cei care au distrus trebuie să plătească. Cei care au jefuit trebuie să restituie. Cei care au încercat să răstoarne Republica vor trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Macron.
Acesta a mai anunțat că prefecții și primarii vor elabora măsuri pentru protejarea magazinelor și a clădirilor publice.
De asemenea, președintele francez a promis „transparență deplină” în ceea ce privește intervenția poliției în timpul manifestațiilor, după criticile legate de modul în care au fost gestionate confruntările.
Pe de altă parte, liderul de la Elysee a mai spus că înţelege angoasa profundă exprimată de tineri de câteva săptămâni, în licee şi universităţi.
Prim-ministrul francez, Sebastien Lecornu, a transmis, de asemenea, că situația este una gravă.
„Avem o situație dificilă, ca să spun pe față”, a declarat acesta.
Franța se îndreaptă spre o perioadă marcată de tensiuni sociale
În urma protestelor violente de sâmbătă, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a fost nevoit să-și prezinte demisia din cauza eșecului poliției de a stăpâni revoltele.
Potrivit CNN, Franța se îndreaptă astfel spre o iarnă marcată de tensiuni sociale, în condițiile în care alegerile prezidențiale sunt programate pentru primăvara anului viitor. Marine Le Pen, candidata extremei drepte, conduce în sondajele de opinie.
Marine Le Pen, candidata partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, susține că doar o conducere fermă, pe care ea ar putea să o ofere, ar putea restabili ordinea în contextul „haosului” atribuit lui Macron.
„Țara noastră este prinsă într-o menghină, între violență și neputință”, a declarat Le Pen.
Jordan Bardella, președintele partidului Adunarea Națională, a intervenit și a cerut ca „milițiile Antifa, grupările extremiste de extremă stânga și grupurile Black Bloc” să fie desemnate drept organizații teroriste.
O criză tot mai profundă
Analiștii susțin că această fragmentare politică, care a dus la paralizarea parlamentului după ce alegerile anticipate convocate de Macron în 2024 au eșuat, va mai dura probabil și se află în centrul crizei tot mai profunde din Franța.
Mai mult decât atât, criza actuală a adâncit diviziunile dintr-o societate franceză deja puternic polarizată. Pe lângă șocul și furia provocate de violențele din weekend, tot mai mulți francezi par să-și piardă încrederea în viitorul țării.
Un sondaj recent realizat de Ipsos-BVA arată că 85% dintre respondenți consideră că Franța este în declin, iar 98% sunt nemulțumiți de situația actuală a țării.
În tot acest timp, economia Franței stagnează. Agricultorii au fost afectați de o vară extrem de caldă și secetoasă, în timp ce prețurile globale la energie au dus la creșterea inflației.
Turismul rămâne o sursă importantă de venituri pentru Franța, însă imaginile cu violențele de pe străzi care au făcut înconjurul lumii în ultimele două zile ar putea descuraja unii turiști.
Nu în ultimul rând, Franța se confruntă în continuare cu o altă problemă majoră: datoria publică.
„Franța are una dintre cele mai mari datorii publice din Europa, iar impasul politic înseamnă că ne așteptăm ca nivelul datoriei sale să continue să crească”, au declarat, în luna iulie, cercetătorii de la Oxford Economics.
Aceștia susțin că Franța va trebui să emită anul viitor obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare record de 340 de miliarde de euro. Datoria sa, exprimată ca procent din produsul intern brut (PIB), a crescut la 119% în al doilea trimestru al acestui an, dublu față de ținta Uniunii Europene.
Companiile franceze sunt îngrijorate de această situație. Investițiile au scăzut cu aproximativ 1% în prima jumătate a acestui an, în contextul creșterii ratelor dobânzilor.
Potrivit analiștilor, în mijlocul crizei sociale și politice, indiferent cine va conduce Franța în perioada următoare, viitorul guvern va avea puține resurse pentru a rezolva problemele actuale, chiar dacă va reuși să formeze o coaliție stabilă.
