Pe plan internațional se încearcă o dezescaladare a tensiunilor: președintele Franței, Emmanuel Macron merge astăzi la Moscova, pentru ca apoi, mâine, să meargă la Kiev.
Înainte de a pleca la Moscova, Macron a avut o convorbire duminică cu președintele american Joe Biden. Ei au discutat „eforturile diplomatice și de descurajare ca răspuns la consolidarea militară continuă a Rusiei la granițele Ucrainei și și-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Casa Albă într-un comunicat.
"Ne îndreptăm spre bârlogul lui Putin, din multe puncte de vedere este ca și când am da cu zarul", a spus pentru Reuters o sursă apropiată lui Macron.
Vizita președintelui francez la Moscova și în Ucraina are loc cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile prezidențiale de acasă.
Consilierii săi politici văd un potențial câștig electoral, deși Macron nu a anunțat încă dacă va candida.
Într-un interviu pentru ziarul francez Journal du Dimanche, publicat duminică, Macron a spus că „nu vom fi de acord cu gesturi unilaterale, dar este indispensabil să prevenim o degradare a situației”.
„Obiectivul geopolitic al Rusiei de astăzi nu este în mod clar Ucraina, ci clarificarea regulilor de coabitare cu NATO și UE”, a spus Macron. „Securitatea și suveranitatea Ucrainei sau a oricărui alt stat european nu poate fi subiect de compromis, în timp ce Rusia are dreptul legitim, de asemenea, să pună problema propriei securități.”
Continuând diplomația la nivel înalt, cancelarul german Olaf Scholz urmează să se întâlnească luni cu Biden pentru discuții care se așteaptă să se concentreze asupra impasului ucrainean. Scholz urmează să călătorească la Kiev și Moscova în perioada 14-15 februarie.
În 2015, Franța și Germania au ajutat la negocierea unui acord de pace pentru estul Ucrainei, în încercarea de a pune capăt ostilităților dintre forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia, care au izbucnit anul precedent, după anexarea rusă a Peninsulei Crimeea a Ucrainei.
Acordul semnat în capitala Belarusului, Minsk, a ajutat la oprirea luptelor pe scară largă, dar eforturile de a ajunge la o soluționare politică au stagnat.
Liderii Rusiei, Ucrainei, Franței și Germaniei s-au întâlnit ultima dată la Paris în decembrie 2019 în așa-numitul summit format din Normandia, dar nu au reușit să rezolve principalele probleme conflictuale.
Pe fondul tensiunilor legate de consolidarea armatei ruse, consilierii prezidențiali din cele patru țări au purtat discuții la Paris pe 26 ianuarie, dar nu au făcut niciun progres vizibil și au convenit să se întâlnească din nou la Berlin în două săptămâni.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a susținut un alt summit cu patru direcții din Normandia, dar Kremlinul a spus că o întâlnire a liderilor ar avea sens doar dacă părțile convin asupra următorilor pași pentru a acorda un statut special rebelului din est.
Putin și oficialii săi au cerut Franței, Germaniei și altor aliați occidentali să încurajeze Ucraina să își îndeplinească obligațiile în temeiul acordului din 2015, care prevedea o autonomie largă pentru estul rebel și o amnistie radicală pentru separatiști. Acordul prevedea că numai după îndeplinirea acestor condiții Ucraina va putea restabili controlul graniței sale cu Rusia în regiunile rebele.
Acordul de la Minsk a fost văzut ca o trădare a intereselor naționale de mulți din Ucraina, iar implementarea sa a fost blocată. Pe fondul ultimelor tensiuni, autoritățile ucrainene au avertizat ferm Occidentul să nu facă presiuni asupra Ucrainei pentru a pune în aplicare acordul.
Săptămâna trecută, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat pentru Associated Press că o încercare a Ucrainei de a îndeplini acordul de la Minsk ar putea declanșa tulburări interne care ar juca în mâna Moscovei.
